procedura penala, probe 


Sunati cu incredere!

 

Vodafone:  0724 110 944

 

 

Avocat consultanta juridica

Articole recomandate

Uzucapiunea

vezi detalii »

Codul Penal din 2009. Legea nr. 286/2009 - Noul Cod Penal .Partea Speciala, art. 257-309 (Infractiuni contra autoritatii, infractiuni de serviciu)

  • Codul Penal din 2009. Legea nr. 286/2009 -  Noul Cod Penal .Partea Speciala, art. 257-309 (Infractiuni contra autoritatii, infractiuni de serviciu)
vezi detalii »

Codul de Procedura Civila nou. Legea 134/2010 privind Codul de procedura Civila .Art.175 - 449

  • Codul de Procedura Civila nou. Legea 134/2010 privind Codul de procedura Civila .Art.175 - 449
vezi detalii »

Ultimele articole

Intreprinderea individuala

  Intreprinderea individuala este definita ca o intreprindere economica, fara personalitate juridica, organizata de catre un intreprinzator persoana fizica. Intreprinderea individuala trebuie sa aiba un sediu profesional pe teritoriul Romaniei, detinind un drept de ...

citeste »

Codul de Procedura Penala. Art. 62-135 (Probele si mijloacele de proba)

 
Codul de Procedura Penala. Art. 62-135 (Probele si mijloacele de proba)


Comanda acum!
   tel. 0724 110 944.

 

 

Contacteaza-ne!

Titlul III - PROBELE SI MIJLOACELE DE PROBA


Capitolul 1 - DISPOZITII GENERALE

Art. 62 - Lamurirea cauzei prin probe
In vederea aflarii adevarului, organul de urmarire penala si instanta de judecata sunt obligate sa lamureasca cauza sub toate aspectele, pe baza de probe.

Art. 63 - Probele si aprecierea lor
Constituie proba orice element de fapt care serveste la constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei.
Probele nu au valoare mai dinainte stabilita. Aprecierea fiecarei probe se face de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata in urma examinarii tuturor probelor administrate, in scopul aflarii adevarului.

Art. 64 - Mijloacele de proba
Mijloacele de proba prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba sunt: declaratiile invinuitului sau ale inculpatului, declaratiile partii vatamate, ale partii civile si ale partii responsabile civilmente, declaratiile martorilor, inscrisurile, inregistrarile audio sau video, fotografiile, mijloacele materiale de proba, constatarile tehnico-stiintifice, constatarile medico-legale si expertizele.
Mijloacele de proba obtinute in mod ilegal nu pot fi folosite in procesul penal.

Art. 65 - Sarcina administrarii probelor
Sarcina administrarii probelor in procesul penal revine organului de urmarire penala si instantei de judecata.
La cererea organului de urmarire penala ori a instantei de judecata, orice persoana care cunoaste vreo proba sau detine vreun mijloc de proba este obligata sa le aduca la cunostinta sau sa le infatiseze.

Art. 66 - Dreptul de a proba lipsa de temeinicie a probelor
Invinuitul sau inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie si nu este obligat sa-si dovedeasca nevinovatia.
In cazul cand exista probe de vinovatie, invinuitul sau inculpatul are dreptul sa probeze lipsa lor de temeinicie.

Art. 67 - Concludenta si utilitatea probei
In cursul procesului penal partile pot propune probe si cere administrarea lor.
Cererea pentru administrarea unei probe nu poate fi respinsa, daca proba este concludenta si utila.
Admiterea sau respingerea cererii se face motivat.

Art. 68 - Interzicerea mijloacelor de constrangere
Este oprit a se intrebuinta violente, amenintari ori alte mijloace de constrangere, precum si promisiuni sau indemnuri, in scopul de a se obtine probe.
De asemenea, este oprit a determina o persoana sa savarseasca sau sa continue savarsirea unei fapte penale, in scopul obtinerii unei probe.

Art. 68^1 - Indicii temeinice
Sunt indicii temeinice atunci cand din datele existente in cauza rezulta presupunerea rezonabila ca persoana fata de care se efectueaza acte premergatoare sau acte de urmarire penala a savarsit fapta.


Capitolul 2 - MIJLOACELE DE PROBA

Sectiunea I - Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului

Art. 69 - Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului
Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului facute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului, numai in masura in care sunt coroborate cu fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza.

Art. 70 - Intrebari si lamuriri prealabile
Invinuitul sau inculpatul, inainte de a fi ascultat, este intrebat cu privire la nume, prenume, porecla, data si locul nasterii, numele si prenumele parintilor, cetatenie, studii, situatia militara, loc de munca, ocupatie, adresa la care locuieste efectiv, antecedente penale si alte date pentru stabilirea situatiei sale personale.
Invinuitului sau inculpatului i se aduc apoi la cunostinta fapta care formeaza obiectul cauzei, incadrarea juridica a acesteia, dreptul de a avea un aparator, precum si dreptul de a nu face nici o declaratie, atragandu-i-se totodata atentia ca ceea ce declara poate fi folosit si impotriva sa. Daca invinuitul sau inculpatul da o declaratie, i se pune in vedere sa declare tot ce stie cu privire la fapta si la invinuirea ce i se aduce in legatura cu aceasta.
Daca invinuitul sau inculpatul consimte sa dea o declaratie, organul de urmarire penala, inainte de a-l asculta, ii cere sa dea o declaratie, scrisa personal, cu privire la invinuirea ce i se aduce.
Invinuitului sau inculpatului i se aduce la cunostinta si obligatia sa anunte in scris, in termen de 3 zile, orice schimbare a locuintei pe parcursul procesului penal.

Art. 71 - Modul de ascultare
Fiecare invinuit sau inculpat este ascultat separat.
In cursul urmaririi penale, daca sunt mai multi invinuiti sau inculpati, fiecare este ascultat fara sa fie de fata ceilalti.
Invinuitul sau inculpatul este mai intai lasat sa declare tot ce stie in cauza.
Ascultarea invinuitului sau inculpatului nu poate incepe cu citirea sau reamintirea declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior in cauza.
Invinuitul sau inculpatul nu poate prezenta ori citi o declaratie scrisa de mai inainte, insa se poate servi de insemnari asupra amanuntelor greu de retinut.

Art. 71^1 - Conditii ale ascultarii invinuitului sau inculpatului
Daca in timpul ascultarii invinuitului sau inculpatului, acesta acuza simptomele unei boli care i-ar putea pune viata in pericol, ascultarea se intrerupe, iar organul judiciar ia masuri pentru ca acesta sa fie consultat de un medic. Ascultarea se reia imediat ce medicul decide ca viata invinuitului sau inculpatului nu este in pericol

Art. 72 - Intrebari cu privire la fapta
Dupa ce invinuitul sau inculpatul a facut declaratia, i se pot pune intrebari cu privire la fapta care formeaza obiectul cauzei si la invinuirea ce i se aduce. De asemenea, este intrebat cu privire la probele pe care intelege sa le propuna.
In cursul judecatii dispozitiile art. 323 alin. 2 si 3 se aplica in mod corespunzator.

Art. 73 - Consemnarea declaratiilor
Declaratiile invinuitului sau inculpatului se consemneaza in scris. In fiecare declaratie se vor consemna, totodata, ora inceperii si ora incheierii ascultarii invinuitului sau inculpatului. Declaratia scrisa se citeste acestuia, iar daca cere, i se da sa o citeasca. Cand este de acord cu continutul ei, o semneaza pe fiecare pagina si la sfarsit.
Cand invinuitul sau inculpatul nu poate sau refuza sa semneze, se face mentiune in declaratia scrisa.
Declaratia scrisa este semnata si de organul de urmarire penala care a procedat la ascultarea invinuitului sau inculpatului ori de presedintele completului de judecata si de grefier, precum si de interpret cand declaratia a fost luata printr-un interpret.
Daca invinuitul sau inculpatul revine asupra vreuneia din declaratiile sale sau are de facut completari, rectificari sau precizari, acestea se consemneaza si se semneaza in conditiile aratate in prezentul articol.

Art. 74 - Ascultarea invinuitului sau inculpatului la locul unde se afla
Ori de cate ori invinuitul sau inculpatul se gaseste in imposibilitate de a se prezenta pentru a fi ascultat, organul de urmarire penala sau instanta de judecata procedeaza la ascultarea acestuia la locul unde se afla, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel.

Sectiunea II - Declaratiile partii vatamate, partii civile si ale partii responsabile civilmente

Art. 75 - Declaratiile celorlalte parti din proces
Declaratiile partii vatamate, ale partii civile si ale partii responsabile civilmente facute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului, numai in masura in care sunt coroborate cu fapte sau imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza.

Art. 76 - Explicatii prealabile
Organul de urmarire penala sau instanta de judecata are obligatia sa cheme, spre a fi ascultate, persoana care a suferit o vatamare prin infractiune, precum si persoana civilmente responsabila.
Inainte de ascultare, persoanei vatamate i se pune in vedere ca poate participa in proces ca parte vatamata, iar daca a suferit o paguba materiala sau o dauna morala, ca se poate constitui parte civila. De asemenea, i se atrage atentia ca declaratia de participare in proces ca parte vatamata sau de constituire ca parte civila se poate face in tot cursul urmaririi penale, iar in fata primei instante de judecata, pana la citirea actului de sesizare.

Art. 77 - Modul de ascultare
Ascultarea partii vatamate, a partii civile si a partii responsabile civilmente se face potrivit dispozitiilor privitoare la ascultarea invinuitului sau inculpatului, care se aplica in mod corespunzator.

Art. 77^1 - Modalitati speciale de ascultare a partii vatamate si a partii civile
In cazul in care poate fi periclitata viata, integritatea corporala sau libertatea partii vatamate ori a partii civile sau a rudelor apropiate ale acesteia, procurorul ori, dupa caz, instanta de judecata poate incuviinta ca aceasta sa fie ascultata fara a fi prezenta fizic la locul unde se afla organul care efectueaza urmarirea penala sau, dupa caz, in locul in care se desfasoara sedinta de judecata, prin intermediul mijloacelor tehnice prevazute in alineatele urmatoare.
La solicitarea organului judiciar sau a partii vatamate ori a partii civile ascultate in conditiile prevazute in alin. 1, la luarea declaratiei poate participa un consilier de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor, care are obligatia de a pastra secretul profesional cu privire la datele de care a luat cunostinta in timpul audierii. Organul judiciar are obligatia sa aduca la cunostinta partii vatamate sau a partii civile dreptul de a solicita audierea in prezenta unui consilier de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor.
Partea vatamata sau partea civila poate fi ascultata prin intermediul unei retele video si audio.
In cursul judecatii, partile si aparatorii acestora pot adresa intrebari, in mod nemijlocit, partii vatamate sau partii civile ascultate in conditiile alin. 1-3. Intrebarile se pun in ordinea prevazuta in art. 323 alin. 2. Presedintele completului respinge intrebarile care nu sunt utile si concludente judecarii cauzei.
Declaratia partii vatamate sau a partii civile, ascultata in conditiile aratate in alin. 1-3, se inregistreaza prin mijloace tehnice video si audio si se reda integral in forma scrisa, fiind semnata de organul judiciar, de partea vatamata sau partea civila ascultata, precum si de consilierul de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor prezent la ascultarea acesteia, depunandu-se la dosarul cauzei.
Suportul pe care a fost inregistrata declaratia partii vatamate sau a partii civile, in original, sigilat cu sigiliul parchetului ori, dupa caz, al instantei de judecata, se pastreaza la sediul acestora.
Dispozitiile art. 75-77 si ale art. 865 se aplica in mod corespunzator.

Sectiunea III - Declaratiile martorilor

Art. 78 - Martorul
Persoana care are cunostinta despre vreo fapta sau despre vreo imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal poate fi ascultata in calitate de martor.

Art. 79 - Ascultarea persoanei obligate a pastra secretul profesional
Persoana obligata a pastra secretul profesional nu poate fi ascultata ca martor cu privire la faptele si imprejurarile de care a luat cunostinta in exercitiul profesiei, fara incuviintarea persoanei sau a unitatii fata de care este obligata a pastra secretul.
Calitatea de martor are intaietate fata de calitatea de aparator, cu privire la faptele si imprejurarile pe care acesta le-a cunoscut inainte de a fi devenit aparator sau reprezentant al vreuneia dintre parti.

Art. 80 - Ascultarea sotului si a rudelor apropiate
Sotul si rudele apropiate ale invinuitului sau inculpatului nu sunt obligate sa depuna ca martori.
Organele judiciare vor aduce aceasta la cunostinta persoanelor aratate in alineatul precedent, de indata ce au fost indeplinite dispozitiile alin. 3 din art. 84.

Art. 81 - Martor minor
Minorul poate fi ascultat ca martor. Pana la varsta de 14 ani ascultarea lui se face in prezenta unuia dintre parinti ori a tutorelui sau a persoanei careia ii este incredintat minorul spre crestere si educare.

Art. 82 - Persoana vatamata
Persoana vatamata poate fi ascultata ca martor, daca nu este constituita parte civila sau nu participa in proces ca parte vatamata.

Art. 83 - Obligatia de prezentare
Persoana chemata ca martor este obligata sa se infatiseze la locul, ziua si ora aratate in citatie si are datoria sa declare tot ce stie cu privire la faptele cauzei.

Art. 84 - Intrebari prealabile
Martorul este intrebat mai intai despre nume, prenume, etate, adresa si ocupatie.
In caz de indoiala asupra identitatii martorului, aceasta se stabileste prin orice mijloc de proba.
Martorul va fi apoi intrebat daca este sot sau ruda a vreuneia dintre parti si in ce raporturi se afla cu acestea, precum si daca a suferit vreo paguba de pe urma infractiunii.

Art. 85 - Juramantul martorului
Inainte de a fi ascultat, martorul depune urmatorul juramant: "Jur ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"
In timpul depunerii juramantului, martorul tine mana pe cruce sau pe biblie.
Referirea la divinitate din formula juramantului se schimba potrivit credintei religioase a martorului.
Martorului de alta religie decat cea crestina nu ii sunt aplicabile prevederile alin. 2. Martorul fara confesiune va depune urmatorul juramant: "Jur pe onoare si constiinta ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu".
Martorii care din motive de constiinta sau confesiune nu depun juramantul vor rosti in fata instantei urmatoarea formula: "Ma oblig ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu".
Situatiile la care se refera alin. 3, 4 si 5 se retin de organul judiciar pe baza afirmatiilor facute de martor.
Dupa depunerea juramantului sau dupa rostirea formulei prevazute in alin. 5, se va pune in vedere martorului ca, daca nu va spune adevarul, savarseste infractiunea de marturie mincinoasa.
Despre toate acestea se face mentiune in declaratia scrisa.
Minorul care nu a implinit 14 ani nu depune juramant; i se atrage insa atentia sa spuna adevarul.

Art. 86 - Modul si limitele ascultarii martorului
Modul si limitele ascultarii martorilor Martorului i se face cunoscut obiectul cauzei si i se arata care sunt faptele sau imprejurarile pentru dovedirea carora a fost propus ca martor, cerandu-i-se sa declare tot ce stie cu privire la acestea.
Dupa ce martorul a facut declaratii, i se pot pune intrebari cu privire la faptele si imprejurarile care trebuie constatate in cauza, cu privire la persoana partilor, precum si in ce mod a luat cunostinta despre cele declarate.
Dispozitiile art. 71 - 74 se aplica in mod corespunzator si la ascultarea martorului.

Art. 86^1 - Protectia datelor de identificare a martorului
Daca exista probe sau indicii temeinice ca prin declararea identitatii reale a martorului sau a localitatii acestuia de domiciliu ori de resedinta ar fi periclitata viata, integritatea corporala sau libertatea lui ori a altei persoane, martorului i se poate incuviinta sa nu declare aceste date, atribuindu-i-se o alta identitate sub care urmeaza sa apara in fata organului judiciar.
Aceasta masura poate fi dispusa de catre procuror in cursul urmaririi penale, iar in cursul judecatii de instanta, la cererea motivata a procurorului, a martorului sau a oricarei alte persoane indreptatite.
Datele despre identitatea reala a martorului se consemneaza intr-un proces-verbal, care va fi pastrat, la sediul parchetului care a efectuat sau a supravegheat efectuarea urmaririi penale ori, dupa caz, la sediul instantei, intr-un loc special, in plic sigilat, in conditii de maxima siguranta. Procesul-verbal va fi semnat de cel care a inaintat cererea, precum si de cel care a dispus masura.
Documentele privind identitatea reala a martorului vor fi prezentate procurorului sau, dupa caz, completului de judecata, in conditii de stricta confidentialitate.
In toate cazurile, documentele privind identitatea reala a martorului vor fi introduse in dosarul penal numai dupa ce procurorul, prin ordonanta sau, dupa caz, instanta, prin incheiere, a constatat ca a disparut pericolul care a determinat luarea masurilor de protectie a martorului.
Declaratiile martorilor carora li s-a atribuit o alta identitate, redate in procesul-verbal al procurorului potrivit art. 86^2 alin. 5, precum si declaratia martorului, consemnata in cursul judecatii si semnata de procurorul care a fost prezent la ascultarea martorului si de presedintele completului de judecata, potrivit art. 86^2 alin. 6, teza I, pot servi la aflarea adevarului numai in masura in care sunt coroborate cu fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza.
Pot fi audiati ca martori carora li s-a atribuit o alta identitate si investigatorii sub acoperire.
Dispozitiile prevazute in alin. 1 - 6 se aplica si expertilor.

Art. 86^2 - Modalitati speciale de ascultare a martorului
In situatiile prevazute in art. 861, procurorul sau, dupa caz, instanta de judecata poate incuviinta ca martorul sa fie ascultat fara a fi prezent fizic la locul unde se afla organul de urmarire penala ori in sala in care se desfasoara sedinta de judecata, prin intermediul mijloacelor tehnice prevazute in alineatele urmatoare.
La solicitarea organului judiciar sau a martorului ascultat in conditiile alin. 1, la luarea declaratiei poate participa un consilier de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor, care are obligatia de a pastra secretul profesional cu privire la datele de care a luat cunostinta in timpul audierii. Organul judiciar are obligatia sa aduca la cunostinta martorului dreptul de a solicita audierea in prezenta unui consilier de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor.
Martorul poate fi ascultat prin intermediul unei retele de televiziune cu imaginea si vocea distorsionate, astfel incat sa nu poata fi recunoscut.
In cursul judecatii, partile si aparatorii acestora pot adresa intrebari, in mod nemijlocit, martorului ascultat in conditiile alin. 1-3. Intrebarile se pun in ordinea prevazuta in art. 323 alin. 2. Presedintele completului respinge intrebarile care nu sunt utile si concludente judecarii cauzei sau pot conduce la identificarea martorului.
Declaratia martorului ascultat, in conditiile aratate in alin. 1-31, se inregistreaza prin mijloace tehnice video si audio si se reda integral in forma scrisa.
In cursul urmaririi penale, se intocmeste un proces-verbal in care se reda cu exactitate declaratia martorului si acesta se semneaza de procurorul care a fost prezent la ascultarea martorului si de organul de urmarire penala si se depune la dosarul cauzei. Declaratia martorului, transcrisa, va fi semnata si de acesta si va fi pastrata in dosarul depus la parchet, intr-un loc special, in plic sigilat, in conditii de maxima siguranta.
In cursul judecatii, declaratia martorului va fi semnata de procurorul care a fost prezent la ascultarea martorului si de presedintele completului de judecata. Declaratia martorului, transcrisa, va fi semnata si de martor, fiind pastrata in dosarul depus la instanta, in conditiile prevazute in alin. 5.
Suportul pe care a fost inregistrata declaratia martorului, in original, sigilat cu sigiliul parchetului sau, dupa caz, al instantei de judecata in fata careia s-a facut declaratia, se pastreaza in conditiile prevazute in alin. 5. Suportul care contine inregistrarile efectuate in cursul urmaririi penale va fi inaintat la terminarea urmaririi penale instantei competente, impreuna cu dosarul cauzei, si va fi pastrat in aceleasi conditii.
Dispozitiile art. 78, 85 si ale art. 86 alin. 1 si 2 se aplica in mod corespunzator.

Art. 86^3 -
Verificari privind mijloacele de ascultare a martorilor

Abrogat, Legea nr. 356/2006

Art. 86^4 - Audierea martorilor sub 16 ani in anumite cauze
In cauzele privind infractiunile de violenta intre membrii aceleiasi familii, instanta poate dispune ca martorul sub 16 ani sa nu fie audiat in sedinta de judecata, admitandu-se prezentarea unei audieri efectuate in prealabil, prin inregistrari audio-video, in conditiile art. 86^2 alin. 2, 4, 5 si 7.

Art. 86^5 - Protejarea deplasarilor martorului
Procurorul care efectueaza sau supravegheaza cercetarea penala ori, dupa caz, instanta de judecata poate dispune ca organele politiei sa supravegheze domiciliul sau resedinta martorului ori sa-i asigure o resedinta temporara supravegheata, precum si sa-l insoteasca la sediul parchetului sau al instantei si inapoi la domiciliu sau la resedinta.
Masurile prevazute in alin. 1 vor fi ridicate de procuror sau, dupa caz, de instanta, cand se constata ca pericolul care a impus luarea lor a incetat.

Sectiunea IV - Confruntarea

Art. 87 - Obiectul confruntarii
Cand se constata ca exista contraziceri intre declaratiile persoanelor ascultate in aceeasi cauza, se procedeaza la confruntarea acelor persoane, daca aceasta este necesara pentru lamurirea cauzei.

Art. 88 - Procedura confruntarii
Persoanele confruntate sunt ascultate cu privire la faptele si imprejurarile in privinta carora declaratiile date anterior se contrazic.
Organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate incuviinta ca persoanele confruntate sa-si puna reciproc intrebari.
Declaratiile date de persoanele confruntate se consemneaza in proces-verbal.

Sectiunea V - Inscrisurile

Art. 89 - Mijloacele de proba scrise
Inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.

Art. 89^1
Formularele in care urmeaza sa se consemneze orice declaratie, in faza de urmarire penala, vor fi in prealabil inregistrate si inseriate, ca formulare cu regim special, iar dupa completare vor fi introduse in dosarul cauzei.

Art. 90 - Procesul-verbal ca mijloc de proba
Procesele-verbale incheiate de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata sunt mijloace de proba.
De asemenea, sunt mijloace de proba procesele-verbale si actele de constatare, incheiate de alte organe, daca legea prevede aceasta.

Art. 91 - Cuprinsul si forma procesului-verbal
Procesul-verbal trebuie sa cuprinda:
a) data si locul unde este incheiat, ora la care a inceput si ora la care s-a terminat incheierea procesului-verbal
b) numele, prenumele si calitatea celui care il incheie;
c) numele, prenumele, ocupatia si adresa martorilor asistenti, cand exista;
d) descrierea amanuntita a celor constatate, precum si a masurilor luate;
e) numele, prenumele, ocupatia si adresa persoanelor la care se refera procesul-verbal, obiectiile si explicatiile acestora;
f) mentiunile prevazute de lege pentru cazurile speciale.
Procesul-verbal trebuie semnat pe fiecare pagina si la sfarsit de cel care il incheie, precum si de persoanele aratate la lit. c) si e). Daca vreuna dintre aceste persoane nu poate sau refuza sa semneze, se face mentiune despre aceasta.

Sectiunea V^1 - Interceptarile si inregistrarile audio sau video

Art. 91^1 - Conditiile si cazurile de interceptare si inregistrare a convorbirilor sau comunicarilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare
Interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare se realizeaza cu autorizarea motivata a judecatorului, la cererea procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, in conditiile prevazute de lege, daca sunt date sau indicii temeinice privind pregatirea sau savarsirea unei infractiuni pentru care urmarirea penala se efectueaza din oficiu, iar interceptarea si inregistrarea se impun pentru stabilirea situatiei de fapt sau pentru ca identificarea sau localizarea participantilor nu poate fi facuta prin alte mijloace ori cercetarea ar fi mult intarziata.
Interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare pot fi autorizate in cazul infractiunilor contra sigurantei nationale prevazute de Codul penal si de alte legi speciale, precum si in cazul infractiunilor de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spalare a banilor, falsificare de monede sau alte valori, in cazul infractiunilor prevazute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul unor alte infractiuni grave ori al infractiunilor care se savarsesc prin mijloace de comunicare electronica. Dispozitiile alin.1 se aplica in mod corespunzator.
Autorizatia se da pentru durata necesara interceptarii si inregistrarii, dar nu pentru mai mult de 30 de zile, in camera de consiliu, de presedintele instantei careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia, in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala. In lipsa presedintelui instantei autorizatia se da de catre judecatorul desemnat de acesta.
Autorizatia poate fi reinnoita, inainte sau dupa expirarea celei anterioare, in aceleasi conditii, pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputand depasi 30 de zile.
Durata totala a interceptarilor si inregistrarilor autorizate, cu privire la aceeasi persoana si aceeasi fapta, nu poate depasi 120 de zile.
Inregistrarea convorbirilor dintre avocat si partea pe care o reprezinta sau o asista in proces nu poate fi folosita ca mijloc de proba decat daca din cuprinsul acesteia rezulta date sau informatii concludente si utile privitoare la pregatirea sau savarsirea de catre avocat a unei infractiuni, dintre cele prevazute la alin. 1 si 2.
Procurorul dispune incetarea imediata a interceptarilor si inregistrarilor inainte de expirarea duratei autorizatiei daca nu mai exista motivele care le-au justificat, informand despre aceasta instanta care a emis autorizatia.
La cererea motivata a persoanei vatamate, procurorul poate solicita judecatorului autorizarea interceptarii si inregistrarii convorbirilor ori comunicarilor efectuate de aceasta prin telefon sau orice mijloc electronic de comunicare, indiferent de natura infractiunii ce formeaza obiectul cercetarii.
Autorizarea interceptarii si a inregistrarii convorbirilor sau comunicarilor se face prin incheiere motivata, care va cuprinde: indiciile concrete si faptele care justifica masura; motivele pentru care stabilirea situatiei de fapt sau identificarea ori localizarea participantilor nu poate fi facuta prin alte mijloace ori cercetarea ar fi mult intarziata; persoana, mijlocul de comunicare sau locul supus supravegherii; perioada pentru care sunt autorizate interceptarea si inregistrarea.

Art. 91^2 - Organele care efectueaza interceptarea si inregistrarea
Procurorul procedeaza personal la interceptarile si inregistrarile prevazute in art. 91^1 sau poate dispune ca acestea sa fie efectuate de organul de cercetare penala. Persoanele care sunt chemate sa dea concurs tehnic la interceptari si inregistrari sunt obligate sa pastreze secretul operatiunii efectuate, incalcarea acestei obligatii fiind pedepsita potrivit Codului penal.
In caz de urgenta, cand intarzierea obtinerii autorizarii prevazute in art. 911 alin.1, 2 si 8 ar aduce grave prejudicii activitatii de urmarire penala, procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala poate dispune, cu titlu provizoriu, prin ordonanta motivata, inscrisa in registrul special prevazut in art. 228 alin. 11, interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor, pe o durata de cel mult 48 de ore.
In termen de 48 de ore de la expirarea termenului prevazut in alin. 2, procurorul prezinta ordonanta, impreuna cu suportul pe care sunt fixate interceptarile si inregistrarile efectuate si un proces-verbal de redare rezumativa a convorbirilor, judecatorului de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, in vederea confirmarii. Judecatorul se pronunta asupra legalitatii si temeiniciei ordonantei in cel mult 24 de ore, prin incheiere motivata data in camera de consiliu. In cazul in care ordonanta este confirmata iar procurorul a solicitat prelungirea autorizarii, judecatorul va dispune autorizarea pe mai departe a interceptarii si inregistrarii, in conditiile art.911 alin.1-3 si 8. Daca judecatorul nu confirma ordonanta procurorului, va dispune incetarea de indata a interceptarilor si inregistrarilor, iar cele efectuate vor fi sterse sau, dupa caz, distruse de catre procuror, incheindu-se in acest sens un proces-verbal care se comunica in copie instantei.
Convorbirile sau comunicarile interceptate si inregistrate care nu privesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii sau nu contribuie la identificarea ori localizarea participantilor se arhiveaza la sediul parchetului, in locuri speciale, in plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii si pot fi transmise judecatorului sau completului investit cu solutionarea cauzei, la solicitarea acestuia. La solutionarea definitiva a cauzei acestea vor fi sterse sau, dupa caz, distruse de catre procuror, incheindu-se in acest sens un proces-verbal.
Convorbirile sau comunicarile interceptate si inregistrate pot fi folosite si in alta cauza penala daca din cuprinsul acestora rezulta date sau informatii concludente si utile privitoare la pregatirea sau savarsirea unei alte infractiuni dintre cele prevazute la art.911 alin.1 si 2.

Art. 91^3 - Certificarea inregistrarilor
Convorbirile sau comunicarile interceptate si inregistrate care privesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii sau contribuie la identificarea ori localizarea participantilor sunt redate integral intr-un proces-verbal de procuror sau de lucratorul din cadrul politiei judiciare delegat de procuror, in care se mentioneaza autorizatia data pentru efectuarea acestora, numarul sau numerele posturilor telefonice sau alte date de identificare a legaturilor intre care s-au purtat convorbirile ori comunicarile, numele persoanelor care le-au purtat, daca sunt cunoscute, data si ora fiecarei convorbiri ori comunicari in parte si numarul de ordine al suportului pe care se face imprimarea.
Procesul-verbal este certificat pentru autenticitate de catre procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala in cauza. Daca savarsirea unor infractiuni are loc prin convorbiri sau comunicari care contin secrete de stat, consemnarea se face in procese-verbale separate, iar dispozitiile art. 97 alin. 3 se aplica in mod corespunzator. Corespondentele in alta limba decat cea romana sunt transcrise in limba romana, prin intermediul unui interpret.
La procesul-verbal se ataseaza, in plic sigilat, o copie a suportului care contine inregistrarea convorbirii. Suportul original se pastreaza la sediul parchetului, in locuri speciale, in plic sigilat, si va fi pus la dispozitia instantei la solicitarea acesteia. Dupa sesizarea instantei, copia suportului care contine inregistrarea convorbirii si copii de pe procesele-verbale se pastreaza la grefa instantei, in locuri speciale, in plic sigilat, la dispozitia exclusiva a judecatorului sau completului investit cu solutionarea cauzei.
La prezentarea materialului de urmarire penala, procurorul este obligat sa prezinte invinuitului sau inculpatului procesele-verbale in care sunt redate convorbirile inregistrate si sa asigure, la cerere, ascultarea acestora.
Daca in cauza s-a dispus o solutie de netrimitere in judecata, procurorul este obligat sa instiinteze despre aceasta persoana ale carei convorbiri sau comunicari au fost interceptate si inregistrate. Suportul pe care sunt imprimate convorbirile inregistrate se arhiveaza la sediul parchetului, in locuri speciale, in plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii, si se pastreaza pana la implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale pentru fapta ce a format obiectul cauzei, cand se distrug, incheindu-se proces-verbal in acest sens.
Dupa arhivare, suportul pe care sunt imprimate convorbirile inregistrate poate fi consultat sau copiat in cazul reluarii cercetarilor sau in conditiile prevazute in art. 912 alin. 5 si numai de catre procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, iar in alte cazuri numai cu autorizarea judecatorului.
Daca in cauza instanta a pronuntat o hotarare de condamnare, achitare sau incetare a procesului penal, ramasa definitiva, suportul original si copia acestuia se arhiveaza odata cu dosarul cauzei la sediul instantei, in locuri speciale, in plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii. Dupa arhivare, suportul pe care sunt imprimate convorbirile inregistrate poate fi consultat sau copiat numai in conditiile prevazute in art. 912 alin. 5, cu incuviintarea prealabila a presedintelui instantei.

Art. 91^4 - Alte inregistrari
Dispozitiile art. 911-913 se aplica in mod corespunzator si in cazul inregistrarilor in mediul ambiental, localizarii sau urmaririi prin GPS ori prin alte mijloace electronice de supraveghere

Art. 91^5 - Inregistrarile de imagini
Dispozitiile art. 91^1 si 91^2 se aplica in mod corespunzator si in cazul inregistrarii de imagini, iar procedura de certificare a acestora este cea prevazuta in art. 91^3, cu exceptia redarii in forma scrisa, dupa caz.

Art. 91^6 - Verificarea mijloacelor de proba
Mijloacele de proba prevazute in prezenta sectiune pot fi supuse expertizei tehnice la cererea procurorului, a partilor sau din oficiu.
Inregistrarile prevazute in prezenta sectiune, efectuate de parti sau de alte persoane, constituie mijloace de proba cand privesc propriile convorbiri sau comunicari pe care le-au purtat cu tertii. Orice alte inregistrari pot constitui mijloace de proba daca nu sunt interzise de lege.

Sectiunea VI - Martorii asistenti

Art. 92 - Prezenta martorilor asistenti
Cand legea prevede ca la efectuarea unui act procedural este necesara prezenta unor martori asistenti, numarul acestora trebuie sa fie de cel putin doi.
Nu pot fi martori asistenti minorii sub 14 ani, persoanele interesate in cauza si cei ce fac parte din aceeasi unitate cu organul care efectueaza actul procedural.

Art. 93 - Stabilirea identitatii martorilor asistenti
Organul care procedeaza la efectuarea unui act procedural in prezenta martorilor asistenti este obligat sa constate si sa consemneze in procesul-verbal pe care il incheie date privind identitatea martorilor asistenti, mentionand si observatiile pe care acestia au fost invitati sa le faca cu privire la cele constatate si la desfasurarea operatiilor la care asista.

Sectiunea VII - Mijloacele materiale de proba

Art. 94 - Obiectele ca mijloc de proba
Obiectele care contin sau poarta o urma a faptei savarsite, precum si orice alte obiecte care pot servi la aflarea adevarului, sunt mijloace materiale de proba.

Art. 95 - Corpuri delicte
Sunt de asemenea mijloace materiale de proba obiectele care au fost folosite sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea unei infractiuni, precum si obiectele care sunt produsul infractiunii.

Sectiunea VIII - Ridicarea de obiecte si inscrisuri. Efectuarea perchezitiilor

Art. 96 - Ridicarea de obiecte si inscrisuri
Organul de urmarire penala sau instanta de judecata are obligatia sa ridice obiectele si inscrisurile ce pot servi ca mijloc de proba in procesul penal.

Art. 97 - Predarea obiectelor si inscrisurilor
Orice persoana fizica sau persoana juridica, in posesia careia se afla un obiect sau un inscris ce poate servi ca mijloc de proba, este obligata sa-l prezinte si sa-l predea, sub luare de dovada, organului de urmarire penala sau instantei de judecata, la cererea acestora.
Daca organul de urmarire penala sau instanta de judecata apreciaza ca si o copie de pe un inscris poate servi ca mijloc de proba, retine numai copia.
Daca obiectul sau inscrisul are caracter secret ori confidential, prezentarea sau predarea se face in conditii care sa asigure pastrarea secretului ori a confidentialitatii.

Art. 98 - Retinerea si predarea corespondentei si a obiectelor
Instanta de judecata, la propunerea procurorului, in cursul urmaririi penale, sau din oficiu, in cursul judecatii, poate dispune ca orice unitate postala sau de transport sa retina si sa predea scrisorile, telegramele si oricare alta corespondenta, ori obiectele trimise de invinuit sau inculpat, ori adresate acestuia, fie direct, fie indirect.
Masura prevazuta in alin. 1 se dispune daca sunt intrunite conditiile aratate in art. 91^1 alin. 1 si potrivit procedurii acolo prevazute.
Retinerea si predarea scrisorilor, telegramelor si a oricaror alte corespondente ori obiecte la care se refera alin. 1 pot fi dispuse, in scris, in cazuri urgente si temeinic justificate si de procuror, care este obligat sa informeze de indata despre aceasta instanta.
Corespondenta si obiectele ridicate care nu au legatura cu cauza se restituie destinatarului.

Art. 99 - Ridicarea silita de obiecte sau de inscrisuri
Daca obiectul sau inscrisul cerut nu este predat de bunavoie, organul de urmarire penala sau instanta de judecata dispune ridicarea silita.
In cursul judecatii dispozitia de ridicare silita a obiectelor sau inscrisurilor se comunica procurorului, care ia masuri de aducere la indeplinire prin organul de cercetare penala.

Art. 100 - Perchezitia
Cand persoana careia i s-a cerut sa predea vreun obiect sau vreun inscris dintre cele aratate in art. 98 tagaduieste existenta sau detinerea acestora, precum si ori de cate ori exista indicii temeinice ca efectuarea unei perchezitii este necesara pentru descoperirea si strangerea probelor, se poate dispune efectuarea acesteia.
Perchezitia poate fi domiciliara sau corporala.
Perchezitia domiciliara poate fi dispusa numai de judecator, prin incheiere motivata, in cursul urmaririi penale, la cererea procurorului, sau in cursul judecatii. In cursul urmaririi penale, perchezitia domiciliara se dispune de judecatorul de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.”
Perchezitia domiciliara se dispune in cursul urmaririi penale in camera de consiliu, fara citarea partilor. Participarea procurorului este obligatorie.
In baza incheierii, judecatorul emite de indata autorizatia de perchezitie, care trebuie sa cuprinda:
a) denumirea instantei;
b) data, ora si locul emiterii;
c) numele, prenumele si calitatea persoanei care a emis autorizatia de perchezitie;
d) perioada pentru care s-a emis autorizatia;
e) locul unde urmeaza a se efectua perchezitia;
f) numele persoanei la domiciliul sau resedinta careia se efectueaza perchezitia;
g) numele invinuitului sau inculpatului.
Autorizatia poate fi folosita o singura data.
Perchezitia corporala sau asupra vehiculelor poate fi dispusa, dupa caz, de organul de cercetare penala, de procuror sau de judecator.
Perchezitia domiciliara nu poate fi dispusa inainte de inceperea urmaririi penale.

Art. 101 - Perchezitia domiciliara in cursul urmaririi penale
Perchezitia dispusa in cursul urmaririi penale, potrivit art. 100, se efectueaza de procuror sau de organul de cercetare penala, insotit, dupa caz, de lucratori operativi.

Art. 102 - Perchezitia domiciliara in cursul judecatii
Instanta poate proceda la efectuarea perchezitiei cu ocazia unei cercetari locale.
In celelalte cazuri, dispozitia instantei de judecata de a se efectua o perchezitie se comunica procurorului, in vederea efectuarii acesteia.

Art. 103 - Timpul de efectuare a perchezitiei
Ridicarea de obiecte si inscrisuri, precum si perchezitia domiciliara se pot face intre orele 6,00 - 20,00, iar in celelalte ore numai in caz de infractiune flagranta sau cand perchezitia urmeaza sa se efectueze intr-un local public. Perchezitia inceputa intre orele 6,00 - 20,00 poate continua si in timpul noptii.

Art. 104 - Procedura perchezitiei
Organul judiciar care urmeaza a efectua perchezitia este obligat ca, in prealabil, sa se legitimeze si, in cazurile prevazute de lege, sa prezinte autorizatia data de judecator.
Ridicarea de obiecte si inscrisuri precum si perchezitia domiciliara se fac in prezenta persoanei de la care se ridica obiecte ori inscrisuri, sau la care se efectueaza perchezitia, iar in lipsa acesteia, in prezenta unui reprezentant, a unui membru al familiei, sau a unui vecin, avand capacitate de exercitiu.
Aceste operatiuni se efectueaza de organul judiciar in prezenta unor martori asistenti.
Cand persoana la care se face perchezitia este retinuta ori arestata, va fi adusa la perchezitie. In cazul in care nu poate fi adusa, ridicarea de obiecte si inscrisuri, precum si perchezitia domiciliara se fac in prezenta unui reprezentant ori a unui membru de familie, iar in lipsa acestora, a unui vecin, avand capacitate de exercitiu.
Este interzisa efectuarea in acelasi timp cu perchezitia a oricaror acte procedurale in aceeasi cauza, care prin natura lor impiedica persoana la care se face perchezitia sa participe la perchezitie.

Art. 105 - Efectuarea perchezitiei domiciliare
Organul judiciar care efectueaza perchezitia are dreptul sa deschida incaperile sau alte mijloace de pastrare in care s-ar putea gasi obiectele sau inscrisurile cautate, daca cel in masura sa le deschida refuza aceasta.
Organul judiciar este obligat sa se limiteze la ridicarea numai a obiectelor si inscrisurilor care au legatura cu fapta savarsita; obiectele sau inscrisurile a caror circulatie sau detinere este interzisa se ridica totdeauna.
Organul judiciar trebuie sa ia masuri ca faptele si imprejurarile din viata personala a celui la care se efectueaza perchezitia si care nu au legatura cu cauza, sa nu devina publice.

Art. 106 - Efectuarea perchezitiei corporale
Perchezitia corporala se efectueaza de organul judiciar care a dispus-o, cu respectarea dispozitiilor art. 104 alin. 1, sau de persoana desemnata de acest organ.
Perchezitia corporala se face numai de o persoana de acelasi sex cu cea perchezitionata.

Art. 107 - Identificarea si pastrarea obiectelor
Obiectele sau inscrisurile se prezinta persoanei de la care sunt ridicate si celor care asista, pentru a fi recunoscute si a fi insemnate de catre acestea spre neschimbare, dupa care se eticheteaza si se sigileaza.
Obiectele care nu pot fi insemnate ori pe care nu se pot aplica etichete si sigilii se impacheteaza sau se inchid, pe cat posibil laolalta, dupa care se aplica sigilii.
Obiectele care nu pot fi ridicate se sechestreaza si se lasa in pastrare fie celui la care se afla, fie unui custode.
Probele pentru analiza se iau cel putin in dublu si se sigileaza. Una din probe se lasa celui de la care se ridica, iar in lipsa acestuia, uneia din persoanele aratate in art. 108 alin. final.

Art. 108 - Procesul-verbal de perchezitie si de ridicare a obiectelor si inscrisurilor
Despre efectuarea perchezitiei si ridicarea de obiecte si inscrisuri se intocmeste proces-verbal.
Procesul-verbal trebuie sa cuprinda, in afara de mentiunile prevazute in art. 91, si urmatoarele mentiuni: locul, timpul si conditiile in care inscrisurile si obiectele au fost descoperite si ridicate, enumerarea si descrierea lor amanuntita, pentru a putea fi recunoscute.
In procesul-verbal se face mentiune si despre obiectele care nu au fost ridicate, precum si de acelea care au fost lasate in pastrare.
Copie de pe procesul-verbal se lasa persoanei la care s-a facut perchezitia sau de la care s-au ridicat obiectele si inscrisurile, ori reprezentantului acesteia sau unui membru al familiei, iar in lipsa, celor cu care locuieste sau unui vecin si, daca este cazul, custodelui.

Art. 109 - Masuri privind obiectele ridicate
Organul de urmarire penala sau instanta de judecata dispune ca obiectele ori inscrisurile ridicate care constituie mijloace de proba sa fie, dupa caz, atasate la dosar sau pastrate in alt mod.
Obiectele si inscrisurile ridicate, care nu sunt atasate la dosar, pot fi fotografiate. In acest caz fotografiile se vizeaza si se ataseaza la dosar.
Pana la solutionarea definitiva a cauzei, mijloacele materiale de proba se pastreaza de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata la care se gaseste dosarul.
Obiectele si inscrisurile predate sau ridicate in urma perchezitiei si care nu au legatura cu cauza se restituie persoanei careia ii apartin. Obiectele supuse confiscarii nu se restituie.
Obiectele ce servesc ca mijloc de proba, daca nu sunt supuse confiscarii, pot fi restituite persoanei careia ii apartin, chiar inainte de solutionarea definitiva a procesului, afara de cazul cand prin aceasta restituire s-ar putea stanjeni aflarea adevarului. Organul de urmarire penala sau instanta de judecata pune in vedere persoanei careia i-au fost restituite obiectele, ca este obligata sa le pastreze pana la solutionarea definitiva a cauzei.

Art. 110 - Conservarea sau valorificarea obiectelor ridicate
Obiectele ce servesc ca mijloc de proba, daca sunt dintre acelea aratate in art. 165 alin. 2 si daca nu este cazul a fi restituite, se conserva sau se valorifica potrivit dispozitiilor acelui articol.

Art. 111 - Dispozitii speciale privind unitatile publice si alte persoane juridice
Dispozitiile din prezenta sectiune se aplica in mod corespunzator si atunci cand actele procedurale se efectueaza la o unitate dintre cele la care se refera art. 145 din Codul penal sau la o alta persoana juridica, dispozitii care se completeaza dupa cum urmeaza:
a) organul judiciar se legitimeaza si, dupa caz, infatiseaza reprezentantului unitatii publice sau al altei persoane juridice autorizatia data;
b) ridicarea de obiecte si inscrisuri, precum si perchezitia se efectueaza in prezenta reprezentantului unitatii;
c) atunci cand este obligatorie prezenta martorilor asistenti, acestia pot face parte din personalul unitatii;
d) copie de pe procesul-verbal se lasa reprezentantului unitatii.

Sectiunea IX - Constatarea tehnico-stiintifica si constatarea medico-legala

Art. 112 - Folosirea unor specialisti
Cand exista pericol de disparitie a unor mijloace de proba sau de schimbare a unor situatii de fapt si este necesara lamurirea urgenta a unor fapte sau imprejurari ale cauzei, organul de urmarire penala poate folosi cunostintele unui specialist sau tehnician, dispunand, din oficiu sau la cerere, efectuarea unei constatari tehnico-stiintifice.
Constatarea tehnico-stiintifica se efectueaza, de regula, de catre specialisti sau tehnicieni care functioneaza in cadrul ori pe langa institutia de care apartine organul de urmarire penala. Ea poate fi efectuata si de catre specialisti sau tehnicieni care functioneaza in cadrul altor organe.

Art. 113 - Obiectul si materialul constatarii tehnico-stiintifice
Organul de urmarire penala care dispune efectuarea constatarii tehnico-stiintifice stabileste obiectul acesteia, formuleaza intrebarile la care trebuie sa se raspunda si termenul in care urmeaza a fi efectuata lucrarea.
Constatarea tehnico-stiintifica se efectueaza asupra materialelor si datelor puse la dispozitie sau indicate de catre organul de urmarire penala. Celui insarcinat cu efectuarea constatarii nu i se pot delega si nici acesta nu-si poate insusi atributii de organ de urmarire penala sau de organ de control.
Specialistul sau tehnicianul insarcinat cu efectuarea lucrarii, daca socoteste ca materialele puse la dispozitie ori datele indicate sunt insuficiente, comunica aceasta organului de urmarire penala, in vederea completarii lor.

Art. 114 - Constatarea medico-legala
In caz de moarte violenta, de moarte a carei cauza nu se cunoaste ori este suspecta, sau cand este necesara o examinare corporala asupra invinuitului ori persoanei vatamate pentru a constata pe corpul acestora existenta urmelor infractiunii, organul de urmarire penala dispune efectuarea unei constatari medico-legale si cere organului medico-legal, caruia ii revine competenta potrivit legii, sa efectueze aceasta constatare.
Exhumarea in vederea constatarii cauzelor mortii se face numai cu incuviintarea procurorului.

Art. 115 - Raportul de constatare tehnico-stiintifica sau medico-legala
Operatiile si concluziile constatarii tehnico-stiintifice sau medico-legale se consemneaza intr-un raport.
Organul de urmarire penala sau instanta de judecata, din oficiu sau la cererea oricareia dintre parti, daca apreciaza ca raportul tehnico-stiintific ori medico-legal nu este complet sau concluziile acestuia nu sunt precise, dispune refacerea sau completarea constatarii tehnico-stiintifice ori medico-legale, sau efectuarea unei expertize.
Cand refacerea sau completarea constatarii tehnico-stiintifice ori medico-legale este dispusa de instanta de judecata, raportul se trimite procurorului, pentru ca acesta sa ia masuri in vederea completarii sau refacerii lui.

Sectiunea X - Expertizele

Art. 116 - Ordonarea efectuarii expertizei
Cand pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauzei, in vederea aflarii adevarului, sunt necesare cunostintele unui expert, organul de urmarire penala ori instanta de judecata dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei expertize.

Art. 117 - Expertiza obligatorie
Efectuarea unei expertize psihiatrice este obligatorie in cazul infractiunii de omor deosebit de grav, precum si atunci cand organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoiala asupra starii psihice a invinuitului sau inculpatului.
Expertiza in aceste cazuri se efectueaza in institutii sanitare de specialitate. In vederea efectuarii expertizei, organul de cercetare penala cu aprobarea procurorului sau instanta de judecata dispune internarea invinuitului ori inculpatului pe timpul necesar. Aceasta masura este executorie si se aduce la indeplinire, in caz de opunere, de organele de politie.
De asemenea, efectuarea unei expertize este obligatorie pentru a se stabili cauzele mortii, daca nu s-a intocmit un raport medico-legal.

Art. 118 - Procedura expertizei
Expertiza se efectueaza potrivit dispozitiilor din prezentul cod, afara de cazul cand prin lege se dispune altfel. Dispozitiile art. 113 se aplica in mod corespunzator.
Expertul este numit de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata, cu exceptia expertizei prevazute in art. 119 alin. 2.
Fiecare dintre parti are dreptul sa ceara ca un expert recomandat de ea sa participe la efectuarea expertizei.

Art. 119 - Experti oficiali
Daca exista experti medico-legali sau experti oficiali in specialitatea respectiva, nu poate fi numit expert o alta persoana, decat daca imprejurari deosebite ar cere aceasta.
Cand expertiza urmeaza sa fie efectuata de un serviciu medico-legal, de un laborator de expertiza criminalistica sau de orice institut de specialitate, organul de urmarire penala ori instanta de judecata se adreseaza acestora pentru efectuarea expertizei.
Cand serviciul medico-legal ori laboratorul de expertiza criminalistica sau institutul de specialitate considera necesar ca la efectuarea expertizei sa participe sau sa-si dea parerea si specialisti de la alte institutii, poate folosi asistenta sau avizul acestora.

Art. 120 - Lamuriri date expertului si partilor
Organul de urmarire penala sau instanta de judecata, cand dispune efectuarea unei expertize, fixeaza un termen la care sunt chemate partile, precum si expertul, daca acesta a fost desemnat de organul de urmarire penala sau de instanta.
La termenul fixat se aduce la cunostinta partilor si expertului obiectul expertizei si intrebarile la care expertul trebuie sa raspunda si li se pune in vedere ca au dreptul sa faca observatii cu privire la aceste intrebari si ca pot cere modificarea sau completarea lor.
Partile mai sunt incunostintate ca au dreptul sa ceara numirea si a cate unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care sa participe la efectuarea expertizei.
Dupa examinarea obiectiilor si cererilor facute de parti si expert, organul de urmarire penala sau instanta de judecata pune in vedere expertului termenul in care urmeaza a fi efectuata expertiza, incunostintandu-l totodata daca la efectuarea acesteia urmeaza sa participe partile.
Alineatul 5 - Abrogat

Art. 121 - Drepturile expertului
Expertul are dreptul sa ia cunostinta de materialul dosarului necesar pentru efectuarea expertizei. In cursul urmaririi penale cercetarea dosarului se face cu incuviintarea organului de urmarire.
Expertul poate cere lamuriri organului de urmarire penala sau instantei de judecata cu privire la anumite fapte ori imprejurari ale cauzei.
Partile, cu incuviintarea si in conditiile stabilite de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata, pot da expertului explicatiile necesare.

Art. 122 - Raportul de expertiza
Dupa efectuarea expertizei, expertul intocmeste un raport scris.
Cand sunt mai multi experti se intocmeste un singur raport de expertiza. Daca sunt deosebiri de pareri, opiniile separate sunt consemnate in cuprinsul raportului sau intr-o anexa.
Raportul de expertiza se depune la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata care a dispus efectuarea expertizei.

Art. 123 - Continutul raportului
Raportul de expertiza cuprinde:
a) partea introductiva, in care se arata organul de urmarire penala sau instanta de judecata care a dispus efectuarea expertizei, data cand s-a dispus efectuarea acesteia, numele si prenumele expertului, data si locul unde a fost efectuata, data intocmirii raportului de expertiza, obiectul acesteia si intrebarile la care expertul urma sa raspunda, materialul pe baza caruia expertiza a fost efectuata si daca partile care au participat la aceasta au dat explicatii in cursul expertizei;
b) descrierea in amanunt a operatiilor de efectuare a expertizei, obiectiile sau explicatiile partilor, precum si analiza acestor obiectii ori explicatii in lumina celor constatate de expert;
c) concluziile, care cuprind raspunsurile la intrebarile puse si parerea expertului asupra obiectului expertizei.

Art. 124 - Suplimentul de expertiza
Cand organul de urmarire penala sau instanta de judecata constata, la cerere sau din oficiu, ca expertiza nu este completa, dispune efectuarea unui supliment de expertiza fie de catre acelasi expert, fie de catre altul.
De asemenea, cand se socoteste necesar, se cer expertului lamuriri suplimentare in scris, ori se dispune chemarea lui spre a da explicatii verbale asupra raportului de expertiza. In acest caz, ascultarea expertului se face potrivit dispozitiilor privitoare la ascultarea martorilor.
Lamuririle suplimentare in scris pot fi cerute si serviciului medico-legal, laboratorului de expertiza criminalistica ori institutului de specialitate care a efectuat expertiza.

Art. 125 - Efectuarea unei noi expertize
Daca organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului de expertiza, dispune efectuarea unei noi expertize.

Art. 126 - Lamuriri cerute la institutul de emisiune
In cazurile privitoare la infractiunea de falsificare de moneda sau de alte valori, organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate cere lamuriri institutului de emisiune.

Art. 127 - Prezentarea scriptelor de comparatie
In cauzele privind infractiuni de fals in inscrisuri, organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate ordona sa fie prezentate scripte de comparatie.
Daca scriptele se gasesc in depozite publice, autoritatile in drept sunt obligate a le elibera.
Daca scriptele se gasesc la un particular care nu este sot sau ruda apropiata cu invinuitul sau inculpatul, organul de urmarire penala ori instanta de judecata ii pune in vedere sa le prezinte.
Scriptele de comparatie trebuie vizate de organul de urmarire penala sau de presedintele completului de judecata si semnate de acela care le prezinta.
Organul de urmarire penala ori instanta de judecata poate dispune ca invinuitul sau inculpatul sa prezinte o piesa scrisa cu mana sa, ori sa scrie dupa dictarea ce i s-ar face.
Daca invinuitul sau inculpatul refuza, se face mentiune in procesul-verbal.

Sectiunea XI - Folosirea interpretilor

Art. 128 - Cazurile si procedura de folosire a interpretilor
Cand una dintre parti sau o alta persoana care urmeaza sa fie ascultata nu cunoaste limba romana ori nu se poate exprima, organul de urmarire penala sau instanta de judecata ii asigura in mod gratuit folosirea unui interpret. Interpretul poate fi desemnat sau ales de parti; in acest din urma caz, el trebuie sa fie un interpret autorizat, potrivit legii.
Dispozitiile alineatului precedent se aplica in mod corespunzator si in cazul cand unele dintre inscrisurile aflate in dosarul cauzei sau prezentate in instanta sunt redactate intr-o alta limba decat cea romana.
Dispozitiile art. 83, 84 si 85 se aplica in mod corespunzator si interpretului.

Sectiunea XII - Cercetarea la fata locului si reconstituirea

Art. 129 - Cercetarea la fata locului
Cercetarea la fata locului se efectueaza atunci cand este necesar sa se faca constatari cu privire la situatia locului savarsirii infractiunii, sa se descopere si sa se fixeze urmele infractiunii, sa se stabileasca pozitia si starea mijloacelor materiale de proba si imprejurarile in care infractiunea a fost savarsita.
Organul de urmarire penala efectueaza cercetarea la fata locului in prezenta martorilor asistenti, afara de cazul cand aceasta nu este posibil. Cercetarea la fata locului se face in prezenta partilor, atunci cand este necesar. Neprezentarea partilor incunostintate nu impiedica efectuarea cercetarii.
Cand invinuitul sau inculpatul este retinut ori arestat, daca nu poate fi adus la cercetare, organul de urmarire penala ii pune in vedere ca are dreptul sa fie reprezentat si ii asigura, la cerere, reprezentarea.
Instanta de judecata efectueaza cercetarea la fata locului cu citarea partilor si in prezenta procurorului, cand participarea acestuia la judecata este obligatorie.
Organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate interzice persoanelor care se afla ori vin la locul unde se efectueaza cercetarea, sa comunice intre ele sau cu alte persoane, ori sa plece inainte de terminarea cercetarii.

Art. 130 - Reconstituirea
Organul de urmarire penala sau instanta de judecata, daca gaseste necesar pentru verificarea si precizarea unor date, poate sa procedeze la reconstituirea la fata locului, in intregime sau in parte, a modului si a conditiilor in care a fost savarsita fapta.
Reconstituirea se face in prezenta invinuitului sau inculpatului. Dispozitiile art. 129 alin. 2 se aplica in mod corespunzator.

Art. 131 - Procesul-verbal de cercetare la fata locului
Despre efectuarea cercetarii la fata locului se incheie proces-verbal, care trebuie sa cuprinda, in afara mentiunilor aratate in art. 91, descrierea amanuntita a situatiei locului, a urmelor gasite, a obiectelor examinate si a celor ridicate, a pozitiei si starii celorlalte mijloace materiale de proba, astfel incat acestea sa fie redate cu precizie si pe cat posibil cu dimensiunile respective.
In caz de reconstituire a modului in care a fost savarsita fapta, se consemneaza amanuntit si desfasurarea reconstituirii.
In toate cazurile se pot face schite, desene sau fotografii, ori alte asemenea lucrari, care se vizeaza si se anexeaza la procesul-verbal.

Sectiunea XIII - Comisia rogatorie si delegarea

Art. 132 - Conditii pentru dispunerea comisiei rogatorii
Cand un organ de urmarire penala sau instanta de judecata nu are posibilitatea sa asculte un martor, sa faca o cercetare la fata locului, sa procedeze la ridicarea unor obiecte sau sa efectueze orice alt act procedural, se poate adresa unui alt organ de urmarire penala ori unei alte instante, care are posibilitatea sa le efectueze.
Punerea in miscare a actiunii penale, luarea masurilor preventive, incuviintarea de probatorii, precum si dispunerea celorlalte acte procesuale sau masuri procesuale nu pot forma obiectul comisiei rogatorii.
Comisia rogatorie se poate adresa numai unui organ sau unei instante egale in grad.

Art. 133 - Continutul comisiei rogatorii
Rezolutia sau incheierea prin care s-a dispus comisia rogatorie trebuie sa contina toate lamuririle referitoare la indeplinirea actului care face obiectul acesteia, iar in cazul cand urmeaza sa fie ascultata o persoana, se vor arata si intrebarile ce trebuie sa i se puna.
Organul de urmarire penala sau instanta de judecata care efectueaza comisia rogatorie poate pune si alte intrebari, daca necesitatea acestora rezulta in cursul ascultarii.

Art. 134 - Drepturile partilor in cazul comisiei rogatorii
Cand comisia rogatorie s-a dispus de instanta de judecata, partile pot formula in fata a

Codul de Procedura Penala. Art. 261-360 ( Judecata) Codul de Procedura Penala. Art. 261-360 ( Judecata) Contacteaza-ne!

Codul de Procedura Penala. Art. 261-360 ( Judecata)


 

Capitolul 5 - TRIMITEREA IN JUDECATA Art. 261 - Verificarea lucrarilor urmaririi penale Procurorul este obligat ca in termen de cel mult 15 zile de la primirea dosarului trimis de organul de cercetare penala potrivit art. 256 sau 258 sa procedeze la verificarea lucrarilor urmaririi penale si sa se pronunte asupra acestora. Procurorul procedeaza ...


vezi mai multe detalii despre "Codul de Procedura Penala. Art. 261-360 ( Judecata)"

Codul de Procedura Penala. Art. 415-524 (Executarea hotararilor penale)


 

Titlul III - EXECUTAREA HOTARARILOR PENALE 415Capitolul 1 - DISPOZITII GENERALE Art. 415 - Hotarari executorii Hotararile instantelor penale devin executorii la data cand au ramas definitive. Hotararile nedefinitive sunt executorii atunci cand legea dispune aceasta. Art. 416 - Ramanerea definitiva a hotararii primei instante Hotararile primei instante raman definitive: 1. la data pronuntarii, ...


vezi mai multe detalii despre "Codul de Procedura Penala. Art. 415-524 (Executarea hotararilor penale)"

Codul de Procedura Penala. Art. 1-61 Codul de Procedura Penala. Art. 1-61 Contacteaza-ne!

Codul de Procedura Penala. Art. 1-61


 

PARTEA GENERALA Titlul I - REGULILE DE BAZA SI ACTIUNILE IN PROCESUL PENAL Capitolul 1 - SCOPUL SI REGULILE DE BAZA ALE PROCESULUI PENAL Art. 1 - Scopul procesului penal Procesul penal are ca scop constatarea la timp si in mod complet a faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care ...


vezi mai multe detalii despre "Codul de Procedura Penala. Art. 1-61"




..

procedura penala, probe