procedura penala, arestare preventiva, retinere 


Sunati cu incredere!

 

Vodafone:  0724 110 944

 

 

Avocat consultanta juridica

Articole recomandate

Contract de imprumut

vezi detalii »

Codul Penal din 2009. Legea nr. 286/2009 - Noul Cod Penal .Partea speciala, art. 188-256 (Infractiuni contra persoanei si patrimoniului)

  • Codul Penal din 2009. Legea nr. 286/2009 -  Noul Cod Penal .Partea speciala, art. 188-256 (Infractiuni contra persoanei si patrimoniului)
vezi detalii »

Uzufructul

vezi detalii »

Ultimele articole

Intreprinderea individuala

  Intreprinderea individuala este definita ca o intreprindere economica, fara personalitate juridica, organizata de catre un intreprinzator persoana fizica. Intreprinderea individuala trebuie sa aiba un sediu profesional pe teritoriul Romaniei, detinind un drept de ...

citeste »

Codul de Procedura Penala. Art. 136-199(MASURILE PREVENTIVE SI ALTE MASURI PROCESUALE)

 
Codul de Procedura Penala. Art. 136-199(MASURILE PREVENTIVE SI ALTE MASURI PROCESUALE)


Comanda acum!
   tel. 0724 110 944.

 

 

Contacteaza-ne!

Titlul IV - MASURILE PREVENTIVE SI ALTE MASURI PROCESUALE


Capitolul 1 - MASURILE PREVENTIVE

Sectiunea I - Dispozitii generale

Art. 136 - Scopul si categoriile masurilor preventive
In cauzele privitoare la infractiuni pedepsite cu detentiune pe viata sau cu inchisoare, pentru a se asigura buna desfasurare a procesului penal ori pentru a se impiedica sustragerea invinuitului sau inculpatului de la urmarirea penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei, se poate lua fata de acesta una dintre urmatoarele masuri preventive:
a) retinerea;
b) obligarea de a nu parasi localitatea;
c) obligarea de a nu parasi tara;
d) arestarea preventiva.
Scopul masurilor preventive poate fi realizat si prin liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cautiune.
Masura prevazuta in alin. 1 lit. a) poate fi luata de organul de cercetare penala sau de procuror.
Masurile prevazute in alin. 1 lit. b) si c) se pot lua de procuror sau de judecator in cursul urmaririi penale si de instanta de judecata, in cursul judecatii.
Masura prevazuta in alin. 1 lit. d) poate fi luata de judecator.
Masura arestarii preventive nu poate fi dispusa in cazul infractiunilor pentru care legea prevede alternativ pedeapsa amenzii.
Liberarea provizorie se dispune de instanta de judecata.
Alegerea masurii ce urmeaza a fi luata se face tinandu-se seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infractiunii, de sanatatea, varsta, antecedentele si alte situatii privind persoana fata de care se ia masura.

Art. 137 - Cuprinsul actului prin care se ia masura preventiva
Actul prin care se ia masura preventiva trebuie sa arate fapta care face obiectul invinuirii sau inculparii, textul de lege in care aceasta se incadreaza si pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita.
In cazul retinerii si arestarii preventive, actul prin care se iau aceste masuri trebuie sa indice cazul prevazut in art.148, precum si temeiurile concrete din care rezulta existenta acestuia.
In cazul obligarii de a nu parasi localitatea sau tara, actul prin care se ia aceasta masura trebuie sa indice temeiurile concrete care au determinat luarea masurii.

Art. 137^1 - Aducerea la cunostinta a motivelor luarii masurilor preventive si a invinuirii
Persoanei retinute sau arestate i se aduc de indata la cunostinta, in limba pe care o intelege, motivele retinerii sau ale arestarii, iar invinuirea, in cel mai scurt termen. Invinuirea se aduce la cunostinta numai in prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu.
Cand se dispune arestarea preventiva a invinuitului sau inculpatului, judecatorul incunostinteaza despre masura luata, in termen de 24 de ore, un membru al familiei acestuia ori o alta persoana pe care o desemneaza invinuitul sau inculpatul, consemnandu-se aceasta intr-un proces-verbal.
Cel retinut poate sa ceara sa fie incunostintat despre masura luata un membru de familie sau una dintre persoanele aratate in alin. 2. Atat cererea celui retinut, cat si incunostintarea se consemneaza intr-un proces-verbal. In mod exceptional, daca organul de cercetare penala apreciaza ca acest lucru ar afecta urmarirea penala, il informeaza pe procuror, care va decide cu privire la instiintarea solicitata de retinut.

Art. 138 - Sesizarea procurorului pentru luarea unor masuri preventive
Daca organul de cercetare penala considera ca este cazul sa se ia una dintre masurile prevazute in art. 136 alin. 1 lit. b) - d), inainteaza in acest sens un referat motivat procurorului.
In cazul masurilor prevazute in art. 136 alin. 1 lit. b) si c), procurorul este obligat sa se pronunte in termen de 24 de ore.
In cazul masurii prevazute in art. 136 alin. 1 lit. d), procurorul, daca apreciaza ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege, procedeaza, dupa caz, potrivit art. 146 sau 149^1.

Art. 139 - Inlocuirea sau revocarea masurilor preventive
Masura preventiva luata se inlocuieste cu alta masura preventiva, cand s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea masurii. Cand masura preventiva a fost luata cu incalcarea prevederilor legale sau nu mai exista vreun temei care sa justifice mentinerea masurii preventive, aceasta trebuie revocata din oficiu sau la cerere, dispunandu-se, in cazul retinerii si arestarii preventive, punerea in libertate a invinuitului sau inculpatului, daca acesta nu este arestat in alta cauza.
In cazul in care masura preventiva a fost luata, in cursul urmaririi penale, de instanta sau de procuror, organul de cercetare penala are obligatia sa-l informeze de indata pe procuror despre schimbarea sau incetarea temeiurilor care au motivat luarea masurii preventive.
Cand masura preventiva a fost luata, in cursul urmaririi penale, de procuror sau de instanta, procurorul, daca apreciaza ca informatiile primite de la organul de cercetare penala justifica inlocuirea sau revocarea masurii, dispune aceasta ori, dupa caz, sesizeaza instanta.
Procurorul este obligat sa sesizeze si din oficiu instanta, pentru inlocuirea sau revocarea masurii preventive luate de catre aceasta, cand constata el insusi ca nu mai exista temeiul care a justificat luarea masurii.
De asemenea, daca instanta constata, pe baza unei expertize medico-legale, ca cel arestat preventiv sufera de o boala care nu poate fi tratata in reteaua medicala a Directiei Generale a Penitenciarelor, dispune, la cerere sau din oficiu, revocarea masurii arestarii preventive.
Alin. 3^4 abrogat OUG 60/2006
Dispozitiile alineatelor precedente se aplica chiar daca organul judiciar urmeaza sa-si decline competenta.

Art. 139^1 - Tratamentul medical sub paza permanenta
In cazul in care, pe baza actelor medicale, se constata ca cel arestat preventiv sufera de o boala care nu poate fi tratata in reteaua medicala a Administratiei Nationale a Penitenciarelor, administratia locului de detinere dispune efectuarea tratamentului sub paza permanenta in reteaua medicala a Ministerului Sanatatii Publice. Motivele care au determinat luarea acestei masuri sunt comunicate de indata procurorului, in cursul urmaririi penale, sau instantei de judecata, in cursul judecatii.

Art. 140 - Incetarea de drept a masurilor preventive
Masurile preventive inceteaza de drept:
a) la expirarea termenelor prevazute de lege sau stabilite de organele judiciare ori la expirarea termenului prevazut in art. 160b alin. 1, daca instanta nu a procedat la verificarea legalitatii si temeiniciei arestarii preventive in acest termen;
b) in caz de scoatere de sub urmarire, de incetare a urmaririi penale sau de incetare a procesului penal ori de achitare.
Masura arestarii preventive inceteaza de drept si atunci cand, inainte de pronuntarea unei hotarari de condamnare in prima instanta, durata arestarii a atins jumatatea maximului pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea care face obiectul invinuirii, fara a se putea depasi, in cursul urmaririi penale, maximele prevazute in art. 159 alin. 13, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege.
In cazurile aratate in alin. 1 si 2, instanta de judecata, din oficiu sau la sesizarea procurorului, ori procurorul in cazul retinerii, din oficiu sau in urma informarii organului de cercetare penala, are obligatia sa dispuna punerea de indata in libertate a celui retinut sau arestat, trimitand administratiei locului de detinere o copie de pe dispozitiv sau ordonanta ori un extras cuprinzand urmatoarele mentiuni: datele necesare pentru identificarea invinuitului sau inculpatului, numarul mandatului de arestare, numarul si data ordonantei, ale incheierii sau hotararii prin care s-a dispus liberarea, precum si temeiul legal al liberarii.

Art. 140^1 - Plangerea impotriva ordonantei organului de cercetare penala sau a procurorului privind masura retinerii
Impotriva ordonantei organului de cercetare penala prin care s-a luat masura preventiva a retinerii se poate face plangere, inainte de expirarea celor 24 de ore de la luarea masurii, la procurorul care supravegheaza cercetarea penala, iar impotriva ordonantei procurorului prin care s-a luat aceasta masura se poate face plangere, inainte de expirarea a 24 de ore, la prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, la procurorul ierarhic superior, in conditiile art. 278 alin. 1 si 2.
Procurorul se pronunta prin ordonanta inainte de expirarea celor 24 de ore de la luarea masurii retinerii.
Cand considera ca masura retinerii este ilegala sau nu este justificata, procurorul dispune revocarea ei.

Art. 140^2 - Plangerea impotriva ordonantei procurorului privind masurile preventive prevazute in art. 136 lit. b) si c)
Impotriva ordonantei procurorului prin care se dispune luarea masurii obligarii de a nu parasi localitatea ori a masurii obligarii de a nu parasi tara, invinuitul sau inculpatul poate face plangere in termen de 3 zile de la luarea masurii, la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta.
Plangerea se va solutiona in camera de consiliu.
Citarea invinuitului sau inculpatului este obligatorie. Neprezentarea acestuia nu impiedica judecarea plangerii.
Participarea procurorului la judecarea plangerii este obligatorie.
Dosarul va fi inaintat instantei in termen de 24 de ore, iar plangerea se solutioneaza in termen de 3 zile.
Instanta se pronunta in aceeasi zi, prin incheiere.
Cand considera ca masura preventiva este ilegala sau nu este justificata, instanta dispune revocarea ei.
Plangerea invinuitului sau inculpatului impotriva ordonantei procurorului, prin care s-a dispus luarea masurii preventive, nu este suspensiva de executare.
Dosarul se restituie procurorului in termen de 24 de ore de la solutionarea plangerii.

Art. 140^3 - Calea de atac impotriva incheierii pronuntate de judecator in cursul urmaririi penale privind masurile preventive
Impotriva incheierii prin care judecatorul dispune, in timpul urmaririi penale, luarea unei masuri preventive, revocarea, inlocuirea, incetarea de drept sau prelungirea masurii preventive, precum si impotriva incheierii de respingere a propunerii de arestare preventiva, invinuitul sau inculpatul si procurorul pot face recurs la instanta superioara in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa. Incheierea prin care judecatorul respinge, in timpul urmaririi penale, revocarea, inlocuirea sau incetarea de drept a masurii preventive nu este supusa nici unei cai de atac.
Alineatul 2 - Abrogat
Invinuitul sau inculpatul arestat va fi adus in fata instantei de recurs si va fi ascultat in prezenta aparatorului sau. In cazul in care invinuitul sau inculpatul se afla internat in spital si, din cauza starii sanatatii, nu poate fi adus in fata judecatorului sau cand, din cauza de forta majora sau stare de necesitate, deplasarea sa nu este posibila, recursul va fi examinat in lipsa acestuia, dar numai in prezenta aparatorului sau, caruia i se da cuvantul pentru a pune concluzii.
Participarea procurorului la judecarea recursului este obligatorie.
Dosarul va fi inaintat instantei de recurs in termen de 24 de ore, iar recursul se solutioneaza in termen de 48 de ore, in cazul arestarii invinuitului, si in 3 zile, in cazul arestarii inculpatului.
Instanta se pronunta in aceeasi zi, prin incheiere.
Cand apreciaza ca masura preventiva este nelegala sau nu este justificata, instanta de recurs o revoca, dispunand, in cazul arestarii preventive, punerea de indata in libertate a invinuitului sau inculpatului, daca acesta nu este arestat in alta cauza.
Recursul declarat impotriva incheierii prin care s-a dispus luarea masurii preventive sau prin care s-a constatat incetarea de drept a acestei masuri nu este suspensiv de executare.
Dosarul cauzei se restituie organului de urmarire penala in termen de 24 de ore de la solutionarea recursului.

Art. 141 - Calea de atac impotriva incheierii pronuntate de instanta in cursul judecatii privind masurile preventive
Incheierea data in prima instanta si in apel, prin care se dispune luarea unei masuri preventive, revocarea, inlocuirea sau incetarea de drept a masurii preventive, precum si impotriva incheierii prin care se dispune mentinerea arestarii preventive, poate fi atacata separat, cu recurs, de procuror sau de inculpat, in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa. Incheierea prin care prima instanta sau instanta de apel respinge cererea de revocare, inlocuire sau incetare de drept a masurii preventive nu este supusa nici unei cai de atac.
Dosarul va fi inaintat instantei de recurs in termen de 24 de ore, iar recursul se judeca in 3 zile. Instanta de recurs va restitui dosarul primei instante in termen de 24 de ore de la solutionarea recursului.
Recursul declarat impotriva incheierii prin care s-a dispus luarea sau mentinerea unei masuri preventive ori prin care s-a constatat incetarea de drept a arestarii preventive nu este suspensiv de executare.

Art. 142 - Tinerea separata a unor categorii de infractori
In timpul retinerii si arestarii, minorii se tin separat de majori, iar femeile separat de barbati.

Sectiunea II - Retinerea

Art. 143 - Conditiile retinerii
Masura retinerii poate fi luata de procuror ori de organul de cercetare penala fata de invinuit sau inculpat, numai dupa ascultarea acestuia in prezenta aparatorului, daca sunt probe sau indicii temeinice ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala.
Organul de cercetare penala este obligat sa incunostinteze, de indata, pe procuror cu privire la luarea masurii retinerii.
Procurorul sau organul de cercetare penala va aduce la cunostinta invinuitului sau inculpatului ca are dreptul sa-si angajeze aparator. De asemenea, i se aduce la cunostinta ca are dreptul de a nu face nici o declaratie, atragandu-i-se atentia ca ceea ce declara poate fi folosit impotriva sa.
Masura retinerii se ia in cazurile prevazute in art. 148, precum si in caz de infractiune flagranta, oricare ar fi limitele de pedeapsa prevazute de lege.

Art. 144 - Durata retinerii
Masura retinerii poate dura cel mult 24 de ore. Din durata masurii retinerii se deduce timpul cat persoana a fost privata de libertate ca urmare a masurii administrative a conducerii la sediul politiei, prevazuta in art. 31 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane.
In situatia in care retinerea se dispune dupa audierea invinuitului citat de catre organul de urmarire penala, termenul de 24 de ore se calculeaza de la ora emiterii ordonantei.
In ordonanta prin care s-a dispus retinerea trebuie sa se mentioneze ziua si ora la care retinerea a inceput, iar in ordonanta de punere in libertate, ziua si ora la care retinerea a incetat.
Cand organul de cercetare penala considera ca este necesar a se lua masura arestarii preventive, inainteaza procurorului, in primele 10 ore de la retinerea invinuitului, o data cu incunostintarea la care se refera art. 143 alin. 1, un referat motivat. Procurorul, daca apreciaza ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru luarea masurii arestarii preventive, procedeaza, inauntrul termenului prevazut in alin. 1, potrivit art. 146.
Cand masura retinerii este luata de procuror, daca acesta considera ca este necesar a se lua masura arestarii preventive, procedeaza, in termen de 10 ore de la luarea masurii retinerii, potrivit art. 146.

Sectiunea III - Obligarea de a nu parasi localitatea

Art. 145 - Continutul masurii
Masura obligarii de a nu parasi localitatea consta in indatorirea impusa invinuitului sau inculpatului de procuror sau de judecator, in cursul urmaririi penale, ori de instanta de judecata, in cursul judecatii, de a nu parasi localitatea in care locuieste, fara incuviintarea organului care a dispus aceasta masura. Masura poate fi luata numai daca sunt intrunite conditiile prevazute in art.143 alin.1.
Pe durata masurii obligarii de a nu parasi localitatea, invinuitul sau inculpatul este obligat sa respecte urmatoarele obligatii:
a) sa se prezinte la organul de urmarire penala sau, dupa caz, la instanta de judecata ori de cate ori este chemat;
b) sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea de organul judiciar care a dispus masura, conform programului de supraveghere intocmit de organul de politie sau ori de cate ori este chemat;
c) sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea organului judiciar care a dispus masura;
d) sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de armeIn cursul urmaririi penale, durata masurii prevazute in alin. 1 nu poate depasi 30 de zile, afara de cazul cand ea este prelungita in conditiile legii. Masura obligarii de a nu parasi localitatea poate fi prelungita in cursul urmaririi penale, in caz de necesitate si numai motivat. Prelungirea se dispune de procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, fiecare prelungire neputand sa depaseasca 30 de zile. Dispozitiile art. 1402 se aplica in mod corespunzator. Durata maxima a masurii prevazute in alin. 1 in cursul urmaririi penale este de un an. In mod exceptional, cand pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoarea de 10 ani ori mai mare, durata maxima a obligarii de a nu parasi localitatea este de 2 ani.
Organul judiciar care a dispus masura poate impune invinuitului sau inculpatului ca pe durata masurii obligarii de a nu parasi localitatea sa respecte una sau mai multe dintre urmatoarele obligatii:
a) sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere;
b) sa nu se deplaseze la anumite spectacole sportive ori culturale sau in orice alte locuri stabilite;
c) sa nu se apropie de persoana vatamata, membrii familiei acesteia, persoana impreuna cu care a comis fapta, martori, experti ori alte persoane, stabilite de organul judiciar, si sa nu comunice cu acestea direct sau indirect;
d) sa nu conduca niciun vehicul sau anumite vehicule stabilite;
e) sa nu se afle in locuinta persoanei vatamate;
f) sa nu exercite profesia, meseria sau sa nu desfasoare activitatea in exercitarea careia a savarsit faptaCopia ordonantei procurorului sau, dupa caz, a incheierii judecatorului ori a instantei de judecata se comunica, in aceeasi zi, invinuitului sau inculpatului, sectiei de politie in a carei raza teritoriala locuieste acesta, jandarmeriei, politiei comunitare, organelor competente sa elibereze pasaportul, organelor de frontiera, precum si altor institutii, in vederea asigurarii respectarii obligatiilor impuse de organul judiciar. Organele in drept refuza eliberarea pasaportului sau, dupa caz, ridica provizoriu pasaportul pe durata masurii.
In cuprinsul ordonantei sau incheierii se atrage atentia invinuitului sau inculpatului ca, in caz de incalcare cu rea-credinta a masurii sau a obligatiilor impuse de organul judiciar, se poate lua fata de acesta masura arestarii preventive.
Copia ordonantei procurorului sau, dupa caz, a incheierii judecatorului ori a instantei de judecata se comunica, in aceeasi zi, invinuitului sau inculpatului, sectiei de politie in a carei raza teritoriala locuieste acesta, jandarmeriei, politiei comunitare, organelor competente sa elibereze pasaportul, organelor de frontiera, precum si altor institutii, in vederea asigurarii respectarii obligatiilor care ii revin. Organele in drept refuza eliberarea pasaportului sau, dupa caz, ridica provizoriu pasaportul pe durata masurii.
In cuprinsul ordonantei sau incheierii sunt mentionate expres obligatiile pe care invinuitul sau inculpatul trebuie sa le respecte si se atrage atentia acestuia ca, in caz de incalcare cu rea-credinta a masurii sau a obligatiilor care ii revin, se va lua fata de acesta masura arestarii preventive.
In caz de incalcare cu rea-credinta a masurii aplicate sau a obligatiilor, masura obligarii de a nu parasi localitatea va fi inlocuita cu masura arestarii preventive, in conditiile prevazute de lege. Organul de politie desemnat de organul judiciar care a dispus masura verifica periodic respectarea masurii si a obligatiilor de catre invinuit sau inculpat, iar in cazul in care constata incalcari ale acestora, sesizeaza de indata procurorul, in cursul urmaririi penale, sau instanta, in cursul judecatii."

Sectiunea III^1 - Obligarea de a nu parasi tara

Art. 145^1 - Obligarea de a nu parasi tara
Masura obligarii de a nu parasi tara consta in indatorirea impusa invinuitului sau inculpatului de procuror sau de judecator, in cursul urmaririi penale, ori de instanta de judecata, in cursul judecatii, de a nu parasi tara fara incuviintarea organului care a dispus aceasta masura.
Dispozitiile art. 145 se aplica in mod corespunzator si in cazul obligarii de a nu parasi tara.

Sectiunea IV - Arestarea preventiva


&1. Arestarea invinuitului


Art. 146 - Arestarea invinuitului in cursul urmaririi penale
Daca sunt intrunite conditiile prevazute in art. 143 si exista vreunul dintre cazurile prevazute in art. 148, procurorul, din oficiu sau la sesizarea organului de cercetare penala, cand considera ca arestarea invinuitului este necesara in interesul urmaririi penale, numai dupa ascultarea acestuia in prezenta aparatorului, intocmeste propunerea motivata de luare a masurii arestarii preventive a invinuitului.
Dosarul, impreuna cu propunerea de luare a masurii arestarii preventive intocmita de procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, se prezinta presedintelui ori judecatorului delegat de acesta de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla locul de detinere, locul unde s-a constatat savarsirea faptei prevazute de legea penala ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.
La prezentarea dosarului de catre procuror, presedintele instantei sau judecatorul delegat de acesta fixeaza ziua si ora de solutionare a propunerii de arestare preventiva, pana la expirarea celor 24 de ore de retinere, in cazul in care invinuitul este retinut. Ziua si ora se comunica atat aparatorului ales sau numit din oficiu, cat si procurorului, acesta din urma fiind obligat sa asigure prezenta in fata judecatorului a invinuitului retinut.
Propunerea de arestare preventiva se solutioneaza in camera de consiliu de un singur judecator, indiferent de natura infractiunii.
Invinuitul este adus in fata judecatorului si va fi asistat de aparator.
Dispozitiile art. 149^1 alin. 6 si ale art. 150 se aplica in mod corespunzator.
Participarea procurorului este obligatorie.
Dupa ascultarea invinuitului, judecatorul, de indata, admite sau respinge propunerea de arestare preventiva, prin incheiere motivata.
Daca sunt intrunite conditiile prevazute in alin.1, judecatorul dispune, prin incheiere motivata, arestarea preventiva a invinuitului pe o durata ce nu poate depasi 10 zile.
Totodata, judecatorul, admitand propunerea, emite, de urgenta, mandatul de arestare a invinuitului. Mandatul cuprinde in mod corespunzator mentiunile aratate in art. 151 alin. 3 lit. a) - c), e) si j), precum si numele si prenumele invinuitului si durata pentru care este dispusa arestarea preventiva a acestuia.
Dispozitiile art. 152 alin. 1 se aplica in mod corespunzator.
In caz de respingere a propunerii de arestare preventiva, daca sunt intrunite conditiile prevazute de lege, judecatorul poate dispune masura obligarii de a nu parasi localitatea sau aceea de a nu parasi tara.
Impotriva incheierii se poate face recurs in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa.

Art. 147
Arestarea invinuitului la instanta de judecata
Instanta de judecata, in situatiile aratate in partea speciala, titlul II, poate dispune arestarea invinuitului in cazurile si conditiile prevazute in art. 146. Cand s-a dispus arestarea, presedintele completului de judecata emite mandatul de arestare a invinuitului. Invinuitul arestat este trimis de indata procurorului impreuna cu mandatul de arestare.


&2. Arestarea inculpatului


Art. 148 - Conditiile si cazurile in care se dispune arestarea inculpatului
Masura arestarii preventive a inculpatului poate fi luata daca sunt intrunite conditiile prevazute in art. 143 si exista vreunul dintre urmatoarele cazuri:
a) inculpatul a fugit ori s-a ascuns, in scopul de a se sustrage de la urmarire sau de la judecata, ori exista date ca va incerca sa fuga sau sa se sustraga in orice mod de la urmarirea penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei;
a1) inculpatul a incalcat, cu rea-credinta, masura obligarii de a nu parasi localitatea sau tara ori obligatiile care ii revin pe durata acestor masuri
b) exista date ca inculpatul incearca sa zadarniceasca in mod direct sau indirect aflarea adevarului prin influentarea unei parti, a unui martor sau expert, ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de proba;
c) exista date ca inculpatul pregateste savarsirea unei noi infractiuni;
d) inculpatul a savarsit cu intentie o noua infractiune;
e) exista date ca inculpatul exercita presiuni asupra persoanei vatamate sau ca incearca o intelegere frauduloasa cu aceasta;
f) inculpatul a savarsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea sa in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.
In cazurile prevazute in alin. 1 lit.a)-e), masura arestarii preventive a inculpatului poate fi luata numai daca pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoare mai mare de 4 ani.

Art. 149 - Durata arestarii inculpatului
Durata arestarii inculpatului in cursul urmaririi penale nu poate depasi 30 de zile, afara de cazul cand ea este prelungita in conditiile legii. Termenul curge de la data emiterii mandatului, cand arestarea a fost dispusa dupa ascultarea inculpatului, iar in cazul cand arestarea a fost dispusa in lipsa acestuia, termenul curge de la data punerii in executare a mandatului de arestare.
Cand o cauza este trecuta pentru continuarea urmaririi penale de la un organ de urmarire la altul, mandatul de arestare emis anterior ramane valabil. Durata arestarii se calculeaza potrivit dispozitiilor alineatului precedent.
Alineatul 3 - Abrogat

Art. 149^1 - Arestarea inculpatului in cursul urmaririi penale
Procurorul, din oficiu sau la sesizarea organului de cercetare penala, daca sunt intrunite conditiile prevazute in art.143 si exista vreunul dintre cazurile prevazute in art.148, cand considera ca in interesul urmaririi penale este necesara arestarea inculpatului, numai dupa ascultarea acestuia in prezenta aparatorului, intocmeste propunerea motivata de luare a masurii arestarii preventive a inculpatului.
Dosarul, impreuna cu propunerea de luare a masurii arestarii preventive intocmita de procurorul care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala se prezinta presedintelui ori judecatorului delegat de acesta de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla locul de detinere, locul unde s-a constatat savarsirea faptei prevazute de legea penala ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.
Cu ocazia prezentarii dosarului de catre procuror, presedintele instantei sau judecatorul delegat de acesta fixeaza ziua si ora de solutionare a propunerii de arestare preventiva, pana la expirarea mandatului de arestare preventiva a invinuitului devenit inculpat sau, daca acesta este retinut, pana la expirarea celor 24 de ore de retinere. Ziua si ora se comunica atat aparatorului ales sau numit din oficiu cat si procurorului, acesta din urma fiind obligat sa asigure prezenta in fata judecatorului a inculpatului arestat sau retinut.
Propunerea de arestare preventiva se solutioneaza in camera de consiliu de un singur judecator, indiferent de natura infractiunii.
Inculpatul este adus in fata judecatorului si va fi asistat de aparator.
In cazul in care inculpatul se afla in stare de retinere sau de arestare potrivit art. 146 si din cauza starii sanatatii ori din cauza de forta majora sau stare de necesitate nu poate fi adus in fata judecatorului, propunerea de arestare va fi examinata in lipsa inculpatului, in prezenta aparatorului, caruia i se da cuvantul pentru a formula concluzii.
Dispozitiile art. 150 se aplica in mod corespunzator.
Participarea procurorului este obligatorie.
Judecatorul admite sau respinge propunerea de arestare preventiva, prin incheiere motivata.
Daca sunt intrunite conditiile prevazute in alin.1, judecatorul dispune, prin incheiere motivata, arestarea preventiva a inculpatului pe o durata care nu poate depasi 30 de zile.
Arestarea inculpatului nu poate fi dispusa decat pentru zilele care au ramas dupa scaderea din 30 de zile a perioadei in care acesta a fost anterior retinut sau arestat. Arestarea preventiva a inculpatului se dispune inainte de expirarea duratei arestarii invinuitului.
Dispozitiile art. 146 alin. 10, 111 si ale art. 152 alin. 1 se aplica in mod corespunzator.
Impotriva incheierii se poate face recurs, in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa.
Dispozitiile alineatelor precedente se aplica si in cazul in care procurorul pune in miscare actiunea penala inainte de expirarea duratei mandatului de arestare a invinuitului. Mandatul de arestare a invinuitului inceteaza la data emiterii mandatului de arestare a inculpatului.

Art. 150 - Ascultarea inculpatului
Masura arestarii inculpatului poate fi luata numai dupa ascultarea acestuia de catre procuror si de catre judecator, afara de cazul cand inculpatul este disparut, se afla in strainatate ori se sustrage de la urmarire sau de la judecata ori se afla in una dintre situatiile prevazute in art. 149^1 alin. 6.
In cazul in care inculpatul este disparut, se afla in strainatate ori se sustrage de la urmarire sau de la judecata, cand mandatul a fost emis fara ascultarea inculpatului, acesta va fi ascultat imediat ce a fost prins ori s-a prezentat.

Art. 151 - Continutul mandatului de arestare
Dupa intocmirea hotararii prin care s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului, judecatorul de la prima instanta sau, dupa caz, presedintele completului de la instanta de recurs emite de indata mandatul de arestare preventiva.
Daca prin aceeasi hotarare s-a dispus arestarea mai multor inculpati, se emite mandat de arestare separat pentru fiecare dintre ei.
In mandatul de arestare trebuie sa se arate:
a) instanta care a dispus luarea masurii arestarii inculpatului;
b) data si locul emiterii;
c) numele, prenumele si calitatea persoanei care a emis mandatul de arestare;
d) datele privitoare la persoana inculpatului, prevazute in art. 70, si codul numeric personal;
e) aratarea faptei ce formeaza obiectul inculparii si denumirea infractiunii;
f) incadrarea juridica a faptei si pedeapsa prevazuta de lege;
g) temeiurile concrete care determina arestarea;
h) ordinul de a fi arestat inculpatul;
i) indicarea locului unde urmeaza a fi detinut cel arestat;
j) semnatura judecatorului.

Art. 152 - Executarea mandatului
Cand mandatul de arestare a fost emis dupa ascultarea inculpatului, judecatorul care a emis mandatul inmaneaza un exemplar al mandatului persoanei arestate, iar un alt exemplar il trimite organului de politie pentru a fi predat la locul de detinere o data cu arestatul.
Cand masura arestarii a fost dispusa in lipsa inculpatului potrivit art. 150, mandatul emis se inainteaza in dublu exemplar organului de politie, pentru executare.
Organul de politie procedeaza la arestarea persoanei aratate in mandat, careia ii preda un exemplar al mandatului si o conduce in fata organului judiciar care a emis mandatul.
In vederea executarii mandatului de arestare preventiva, organul de politie poate patrunde in domiciliul sau resedinta unei persoane fara invoirea acesteia, precum si in sediul unei persoane juridice fara invoirea reprezentantului legal al acesteia.
Judecatorul procedeaza la ascultarea inculpatului, iar daca acesta ridica obiectii care necesita o rezolvare urgenta, fixeaza de indata termen de judecata.

Art. 153 - Obiectii in ceea ce priveste identitatea
Daca cel arestat ridica obiectii in contra executarii mandatului numai in ceea ce priveste identitatea, este condus in fata instantei locului unde a fost gasit, care, daca este necesar, cere relatii judecatorului care a emis mandatul.
Pana la rezolvarea obiectiilor, instanta, daca apreciaza ca nu exista pericol de disparitie, dispune punerea in libertate a persoanei impotriva careia s-a executat mandatul.
Daca instanta constata ca persoana adusa nu este cea aratata in mandat, o pune imediat in libertate, iar daca constata ca obiectiile sunt nefondate, dispune executarea mandatului, procedandu-se potrivit art. 152 alin. 3.
In cazurile prevazute in alin. 1 - 3, instanta dispune prin incheiere, ce se trimite si judecatorului care a emis mandatul.

Art. 154 - Negasirea persoanei mentionate in mandat
Cand persoana mentionata in mandat nu a fost gasita, organul insarcinat cu executarea incheie un proces-verbal prin care constata aceasta si instiinteaza organul judiciar care a emis mandatul, precum si organele competente pentru darea in urmarire si in consemn la punctele de trecere a frontierei.

Art. 155 - Prelungirea duratei arestarii in cursul urmaririi penale
Arestarea inculpatului dispusa de instanta poate fi prelungita, in cursul urmaririi penale, motivat, daca temeiurile care au determinat arestarea initiala impun in continuare privarea de libertate sau exista temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate.
In cazul prevazut in alin. 1, prelungirea duratei arestarii preventive a inculpatului poate fi dispusa de instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond sau de instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla locul de detinere, locul unde s-a constatat savarsirea faptei prevazute de legea penala ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.

Art. 156 - Propunerea pentru prelungirea arestarii dispuse in cursul urmaririi penale
Prelungirea duratei arestarii preventive prevazute in art. 155 se dispune pe baza propunerii motivate a procurorului care, dupa caz, efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.
In cazul in care procurorul supravegheaza urmarirea penala, acesta va fi sesizat motivat de catre organul de cercetare penala, in vederea formularii propunerii de prelungire, cu cel putin 8 zile inainte de expirarea duratei arestarii preventive.
Daca arestarea a fost dispusa de o instanta inferioara celei competente sa acorde prelungirea, propunerea se inainteaza instantei competente.
Alin. 4 abrogat, legea nr. 356/2006
Cand in aceeasi cauza se gasesc mai multi inculpati arestati pentru care durata arestarii preventive expira la date diferite, procurorul care sesizeaza instanta pentru unul dintre inculpati va sesiza, totodata, instanta si cu privire la ceilalti inculpati.

Art. 157
Abrogat.

Art. 158
Abrogat.

Art. 159 - Procedura prelungirii arestarii preventive dispuse in cursul urmaririi penale
Dosarul cauzei va fi depus la instanta, impreuna cu propunerea de prelungire a arestarii preventive intocmita de procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, cu cel putin 5 zile inainte de expirarea duratei arestarii preventive si va putea fi consultat de aparator.
Propunerea de prelungire a arestarii se solutioneaza in camera de consiliu, de un singur judecator, indiferent de natura infractiunii.
Inculpatul este adus in fata judecatorului si va fi asistat de aparator.
In cazul in care inculpatul arestat se afla internat in spital si din cauza starii sanatatii nu poate fi adus in fata judecatorului sau cand, din cauza de forta majora sau stare de necesitate, deplasarea sa nu este posibila, propunerea va fi examinata in lipsa inculpatului, dar numai in prezenta aparatorului, caruia i se da cuvantul pentru a pune concluzii.
Participarea procurorului este obligatorie.
In cazul in care judecatorul acorda prelungirea, aceasta nu va putea depasi 30 de zile.
Judecatorul solutioneaza propunerea si se pronunta asupra prelungirii arestarii preventive, in termen de 24 de ore de la primirea dosarului, si comunica incheierea celor lipsa de la judecata in acelasi termen.
Incheierea prin care s-a hotarat asupra prelungirii arestarii poate fi atacata cu recurs de procuror sau de inculpat in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, sau de la comunicare, pentru cei lipsa. Recursul se solutioneaza inainte de expirarea duratei arestarii preventive dispuse anterior incheierii atacate.
Recursul declarat impotriva incheierii prin care s-a dispus prelungirea arestarii preventive nu este suspensiv de executare.
Dispozitiile art. 1403 alin. 3-7 si 9 se aplica in mod corespunzator la judecarea recursului.
Masura dispusa de judecator se comunica administratiei locului de detinere, care este obligata sa o aduca la cunostinta inculpatului.
Daca incheierea judecatorului de la prima instanta nu este atacata cu recurs, instanta este obligata sa restituie dosarul organului de urmarire penala in termen de 24 de ore de la expirarea termenului de recurs.
Judecatorul poate acorda si alte prelungiri, fiecare neputand depasi 30 de zile. Dispozitiile alineatelor precedente se aplica in mod corespunzator. Durata totala a arestarii preventive in cursul urmaririi penale nu poate depasi un termen rezonabil, si nu mai mult de 180 de zile.

Art. 160 - Mentinerea arestarii inculpatului la primirea dosarului
Cand procurorul dispune, prin rechizitoriu, trimiterea in judecata a inculpatului aflat in stare de arest, dosarul se inainteaza instantei competente cu cel putin 5 zile inainte de expirarea mandatului de arestare sau, dupa caz, a duratei pentru care a fost dispusa prelungirea arestarii.
Instanta, in camera de consiliu, procedeaza potrivit art. 300^1.

Art. 160^a - Arestarea inculpatului in cursul judecatii
Arestarea preventiva a inculpatului poate fi dispusa in cursul judecatii, prin incheiere motivata, daca sunt intrunite conditiile prevazute in art. 143 si exista vreunul dintre cazurile prevazute de art. 148.
Incheierea poate fi atacata separat cu recurs. Termenul de recurs este de 24 de ore si curge de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa. Dosarul va fi inaintat instantei de recurs in termen de 24 de ore, iar recursul se judeca in 3 zile. Recursul declarat impotriva incheierii prin care s-a dispus arestarea nu este suspensiv de executare.
Dispozitiile art. 151 se aplica si in cazul arestarii inculpatului in cursul judecatii.
Fata de inculpatul care a mai fost anterior arestat in aceeasi cauza, in cursul urmaririi penale sau al judecatii, se poate dispune din nou aceasta masura, daca au intervenit elemente noi care fac necesara privarea sa de libertate.

Art. 160^b - Verificari privind arestarea inculpatului in cursul judecatii
In cursul judecatii, instanta verifica periodic, dar nu mai tarziu de 60 de zile, legalitatea si temeinicia arestarii preventive.
Daca instanta constata ca arestarea preventiva este nelegala sau ca temeiurile care au determinat arestarea preventiva au incetat sau nu exista temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate, dispune, prin incheiere motivata, revocarea arestarii preventive si punerea de indata in libertate a inculpatului.
Cand instanta constata ca temeiurile care au determinat arestarea impun in continuare privarea de libertate sau ca exista temeiuri noi care justifica privarea de libertate, instanta dispune, prin incheiere motivata, mentinerea arestarii preventive.
Incheierea poate fi atacata cu recurs, prevederile art. 160^a alin. 2 aplicandu-se in mod corespunzator.

Art. 160^c - Prelungirea arestarii in cursul judecatii
Abrogat


Art. 160^d - Arestarea si prelungirea arestarii inculpatului condamnat de instanta de fond
Abrogat

Sectiunea IV^1 - Dispozitii speciale pentru minori

Art. 160^e - Dispozitii generale
Retinerea si arestarea preventiva a minorului se fac potrivit dispozitiilor prevazute in sectiunile I, II si IV, cu derogarile si completarile din prezenta sectiune.
La stabilirea dispozitiilor aplicabile cu privire la masura retinerii si arestarii preventive se are in vedere varsta invinuitului sau inculpatului de la data la care se dispune asupra luarii, prelungirii sau mentinerii masurii preventive.

Art. 160^f - Drepturile proprii si regimul special pentru minori
Minorilor retinuti sau arestati preventiv li se asigura, pe langa drepturile prevazute de lege pentru detinutii preventiv ce au depasit 18 ani, drepturi proprii si un regim special de detentie preventiva, in raport cu particularitatile varstei lor, astfel incat masurile privative de libertate, luate fata de minori in scopul bunei desfasurari a procesului penal ori al impiedicarii sustragerii lor de la urmarirea penala, judecata ori de la executarea pedepsei, sa nu prejudicieze dezvoltarea fizica, psihica sau morala a minorului.
Invinuitilor sau inculpatilor minori, retinuti ori arestati preventiv, li se asigura in toate cazurile asistenta juridica obligatorie, organele judiciare fiind obligate sa ia masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu daca minorul nu si-a ales unul si pentru ca acesta sa poata lua contact direct cu minorul arestat si sa comunice cu el.
Atunci cand se dispune retinerea sau arestarea preventiva a unui invinuit ori inculpat minor se incunostinteaza despre aceasta imediat, in cazul retinerii, si in termen de 24 de ore, in cazul arestarii, parintii, tutorele, persoana in ingrijirea sau supravegherea careia se afla minorul, alte persoane pe care le desemneaza acesta, iar in caz de arestare, si serviciul de reintegrare sociala a infractorilor si de supraveghere a executarii sanctiunilor neprivative de libertate de pe langa instanta careia i-ar reveni sa judece in prima instanta cauza, consemnandu-se aceasta intr-un proces-verbal.
In timpul retinerii sau arestarii preventive, minorii se tin separat de majori, in locuri anume destinate minorilor arestati preventiv.
Respectarea drepturilor si a regimului special prevazute de lege pentru minorii retinuti sau arestati preventiv este asigurata prin controlul unui judecator anume desemnat de presedintele instantei, prin vizitarea locurilor de detinere preventiva de catre procuror, precum si prin controlul altor organisme abilitate de lege sa viziteze detinutii preventiv.

Art. 160^g - Retinerea minorului la dispozitia organului de cercetare penala sau a procurorului
In mod cu totul exceptional, minorul intre 14 si 16 ani, care raspunde penal, poate fi retinut la dispozitia procurorului sau a organului de cercetare penala, cu instiintarea si sub controlul procurorului, pentru o durata ce nu poate depasi 10 ore, daca exista date certe ca minorul a comis o infractiune pedepsita de lege cu detentiunea pe viata sau inchisoare de 10 ani ori mai mare.
Retinerea poate fi prelungita numai daca se impune, prin ordonanta motivata, de procuror, pentru o durata de cel mult 10 ore.

Art. 160^h - Arestarea preventiva a minorului
Minorul intre 14 si 16 ani nu poate fi arestat preventiv decat daca pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta de care este invinuit este detentiunea pe viata sau inchisoarea de 10 ani ori mai mare si o alta masura preventiva nu este suficienta.
Durata arestarii inculpatului minor intre 14 si 16 ani este, in cursul urmaririi penale, de cel mult 15 zile, iar verificarea legalitatii si temeiniciei arestarii preventive se efectueaza in cursul judecatii periodic, dar nu mai tarziu de 30 de zile. Prelungirea acestei masuri in cursul urmaririi penale sau mentinerea ei in cursul judecatii nu poate fi dispusa decat in mod exceptional. Arestarea preventiva a minorului in cursul urmaririi penale nu poate sa depaseasca, in total, un termen rezonabil si nu mai mult de 60 de zile, fiecare prelungire neputand depasi 15 zile. In mod exceptional, cand pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoarea de 20 de ani sau mai mare, arestarea preventiva a inculpatului minor intre 14 si 16 ani in cursul urmaririi penale poate fi prelungita pana la 180 de zile.
Inculpatul minor mai mare de 16 ani poate fi arestat preventiv in cursul urmaririi penale pe o durata de cel mult 20 de zile. Durata masurii preventive poate fi prelungita in cursul urmaririi penale, de fiecare data cu 20 de zile. Arestarea preventiva a inculpatului minor in cursul urmaririi penale nu poate sa depaseasca, in total, un termen rezonabil si nu mai mult de 90 de zile. In mod exceptional, cand pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoarea de 10 ani ori mai mare, arestarea preventiva a inculpatului minor in cursul urmaririi penale poate fi prelungita pana la 180 de zile. Verificarea legalitatii si temeiniciei arestarii preventive a inculpatului minor mai mare de 16 ani in cursul judecatii se efectueaza periodic, dar nu mai tarziu de 40 de zile.
Durata arestarii invinuitului minor este de cel mult 3 zile.

Sectiunea V - Liberarea provizorie sub control judiciar si liberarea provizorie pe cautiune

Art. 160^1 - Modalitatile liberarii provizorii
In tot cursul procesului penal, invinuitul sau inculpatul arestat preventiv poate cere punerea sa in libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cautiune.


&1. Liberarea provizorie sub control judiciar


Art. 160^2 - Conditiile liberarii
Liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda in cazul infractiunilor savarsite din culpa, precum si in cazul infractiunilor intentionate pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii ce nu depaseste 18 ani.
Liberarea provizorie sub control judiciar nu se acorda in cazul in care exista date din care rezulta necesitatea de a-l impiedica pe invinuit sau inculpat sa savarseasca alte infractiuni sau ca acesta va incerca sa zadarniceasca aflarea adevarului prin influentarea unor parti, martori sau experti, alterarea ori distrugerea mijloacelor de proba sau prin alte asemenea fapte.
Pe timpul liberarii provizorii invinuitul sau inculpatul este obligat sa respecte urmatoarele obligatii:
a) sa nu depaseasca limita teritoriala fixata decat in conditiile stabilite de instanta;
b) sa se prezinte la organul de urmarire penala sau, dupa caz, la instanta de judecata ori de cate ori este chemat;
c) sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea de instanta, conform programului de supraveghere intocmit de organul de politie sau ori de cate ori este chemat;
d) sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea instantei care a dispus masura;
e) sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de armeDispozitiile art. 145 alin. 21 se aplica in mod corespunzator.
Organul judiciar care a dispus masura poate impune invinuitului sau inculpatului ca pe timpul liberarii provizorii sa respecte una sau mai multe dintre urmatoarele obligatii:
a) sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere;
b) sa nu se deplaseze la anumite spectacole sportive ori culturale sau in orice alte locuri stabilite;
c) sa nu se apropie de persoana vatamata, membrii familiei acesteia, persoana impreuna cu care a comis fapta, martori, experti ori alte persoane, stabilite de instanta, si sa nu comunice cu acestea direct sau indirect;
d) sa nu conduca niciun vehicul sau anumite vehicule stabilite;
e) sa nu se afle in locuinta persoanei vatamate;
f) sa nu exercite profesia, meseria sau sa nu desfasoare activitatea in exercitarea careia a savarsit fapta.
In cuprinsul incheierii sunt mentionate expres obligatiile pe care invinuitul sau inculpatul trebuie sa le respecte si se atrage atentia acestuia ca, in caz de incalcare cu rea-credinta a obligatiilor care ii revin, se va lua fata de acesta masura arestarii preventive

Art. 160^2a - Organul care dispune liberarea provizorie
Liberarea provizorie sub control judiciar se dispune, atat in cursul urmaririi penale, cat si in cursul judecatii, de instanta de judecata.

Art. 160^2b - Organul care efectueaza controlul respectarii obligatiilor
Controlul modului in care invinuitul sau inculpatul respecta obligatiile stabilite de instanta revine judecatorului delegat cu executarea, precum si procurorului si organului de politie.

Art. 160^3 - Modificarea sau ridicarea controlului judiciar
Controlul judiciar instituit de instanta poate fi oricand modificat sau ridicat de aceasta, in total sau in parte, pentru motive temeinice.


&2. Liberarea provizorie pe cautiune


Art. 160^4 - Conditiile liberarii
Liberarea provizorie pe cautiune se poate acorda de instanta de judecata, atat in cursul urmaririi penale, cat si al judecatii, la cerere, cand s-a depus cautiunea si sunt indeplinite conditiile prevazute in art. 160^2 alin. 1 si 2.
Pe timpul liberarii provizorii, invinuitul sau inculpatul este obligat sa respecte obligatiile care ii revin potrivit art. 1602 alin. 3 si 31. Dispozitiile art. 1602 alin. 32 se aplica in mod corespunzator.
Dispozitiile art. 160^2 alin. 4 se aplica in mod corespunzator.

Art. 160^5 - Cautiunea
Cautiunea garanteaza respectarea de catre invinuit sau inculpat a obligatiilor care ii revin in timpul liberarii provizorii.
Cuantumul cautiunii este de cel putin 1000 lei (RON) si consemnarea sa se poate face fie prin depunerea sumei de bani stabilita de catre instanta, fie prin constituirea unei garantii reale imobiliare la dispozitia instantei care a stabilit cautiunea.
Consemnarea cautiunii se face pe numele invinuitului sau inculpatului si la dispozitia instantei care a stabilit cuantumul cautiunii.
Cautiunea se restituie cand:
a) se revoca liberarea provizorie pentru cazul prevazut in art. 160^10 alin. 1 lit. a);
b) se constata de instanta, prin incheiere, ca nu mai exista temeiurile care au justificat masura arestarii preventive;
c) se dispune scoaterea de sub urmarire penala, incetarea urmaririi penale, achitarea sau incetarea procesului penal;
d) se pronunta pedeapsa amenzii sau pedeapsa inchisorii cu suspendarea conditionata a executarii ori cu suspendarea executarii sub supraveghere sau cu executarea la locul de munca;
e) se dispune condamnarea la pedeapsa inchisorii.
f) cererea de liberare provizorie a fost respinsa potrivit art. 160^8a alin. 6.
Cautiunea nu se restituie, in cazul prevazut la lit. e), cand liberarea provizorie s-a revocat potrivit dispozitiilor art. 160^10 alin. 1 lit. b). Cautiunea se face venit la bugetul de stat, la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare.
In cazurile prevazute la lit. b) - e) se dispune si incetarea starii de liberare provizorie.


&3. Dispozitii comune


Art. 160^6 - Cererea de liberare provizorie si organul competent sa o rezolve
Cererea de liberare provizorie poate fi facuta, atat in cursul urmaririi penale, cat si in cursul judecatii, de catre invinuit sau inculpat, sotul ori rudele apropiate ale acestuia.
Cererea trebuie sa cuprinda numele, prenumele, domiciliul si calitatea persoanei care o face, precum si mentiunea cunoasterii dispozitiilor legii privitoare la cazurile de revocare a liberarii provizorii.
In cazul liberarii provizorii pe cautiune, cererea trebuie sa cuprinda si obligatia depunerii cautiunii si mentiunea cunoasterii dispozitiilor legii privind cazurile de nerestituire a cautiunii.
Rezolvarea cererii, in cursul urmaririi penale, revine instantei careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond, iar in cursul judecatii, instantei sesizate cu judecarea cauzei.
Cererea depusa la organul de cercetare penala, la procuror ori la administratia locului de detinere se inainteaza, in termen de 24 de ore, instantei competente.

Art. 160^7 - Masurile premergatoare examinarii cererii
Instanta verifica daca cererea de liberare provizorie cuprinde mentiunile prevazute in art. 160^6 alin. 2 si 3 si, daca este cazul, ia masuri pentru completarea acesteia. Teza finala alin 1 abrogata legea nr. 356/2006
Cand cererea este facuta de o alta persoana decat invinuitul sau inculpatul, din cele aratate in art. 160^6 alin. 1, instanta il intreaba pe invinuit sau pe inculpat daca isi insuseste cererea, iar declaratia acestuia se consemneaza pe cerere.

Art. 160^8 - Examinarea si admiterea in principiu a cererii
Instanta examineaza, de urgenta, cererea, verificand daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru admisibilitatea in principiu a acesteia.
In cazul cererii de liberare pe cautiune, daca instanta constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege, stabileste cuantumul cautiunii si termenul in care cautiunea trebuie depusa, incunostintand despre aceasta persoana care a facut cererea. Dupa depunerea dovezii de consemnare a cautiunii, instanta admite in principiu cererea si fixeaza termenul pentru solutionarea ei.
Daca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege si dovada de consemnare a cautiunii nu a fost depusa, cererea se respinge.

Art. 160^8a - Solutionarea cererii

Solutionarea cererii se face dupa ascultarea invinuitului sau a inculpatului, a concluziilor aparatorului, precum si ale procurorului.
In cazul in care se constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege si cererea este intemeiata, instanta admite cererea si dispune punerea in libertate provizorie a invinuitului sau inculpatului.
Instanta, in cazul admiterii cererii de liberare provizorie, stabileste si obligatiile ce urmeaza a fi respectate de invinuit sau inculpat.
Copia dispozitivului incheierii ramase definitive ori un extras al acesteia se trimite administratiei locului de detinere si organului de politie in a carui raza teritoriala locuieste invinuitul sau inculpatul. Persoanele interesate se incunostinteaza.
Administratia locului de detinere este obligata sa ia masuri pentru punerea de indata in libertate a invinuitului sau inculpatului.
In cazul in care nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege, cand cererea este neintemeiata sau cand aceasta a fost facuta de catre o alta persoana si nu a fost insusita de invinuit sau de inculpat, instanta respinge cererea.

Art. 160^9 - Recursul impotriva incheierilor privind liberarea provizorie
Impotriva incheierii prin care s-a admis ori s-a respins cererea de liberare provizorie se poate face recurs de catre invinuit sau inculpat ori de catre procuror, la instanta superioara.
Termenul de recurs este de 24 de ore si curge de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa.
Dosarul va fi inaintat instantei de recurs in termen de 24 de ore.
Recursul se judeca in termen de doua zile.
Alin 5 Abrogat, legea nr. 356/2006
Invinuitul sau inculpatul este adus la judecarea recursului. Participarea procurorului este obligatorie.
Instanta se pronunta in aceeasi zi asupra admiterii sau respingerii recursului.
Recursul impotriva incheierii prin care s-a respins cererea de liberare provizorie nu este suspensiv de executare.
Dosarul se restituie in termen de 24 de ore de la solutionarea recursului.
Dispozitiile alineatelor precedente se aplica in mod corespunzator si in cazul modificarii sau ridicarii controlului judiciar.

Art. 160^10 - Revocarea liberarii
Liberarea provizorie poate fi revocata daca:
a) se descopera fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute la data admiterii cererii de liberare provizorie si care justifica arestarea invinuitului sau inculpatului;
b) invinuitul sau inculpatul nu respecta, cu rea-credinta, obligatiile ce-i revin potrivit art. 1602 alin. 3 si 31 si art. 1604 alin. 2 sau incearca sa zadarniceasca aflarea adevarului ori savarseste din nou, cu intentie, o infractiune pentru care este urmarit sau judecat.
Revocarea liberarii provizorii se dispune de instanta, prin incheiere, cu ascultarea invinuitului sau inculpatului asistat de aparator. Revocarea se dispune si in lipsa invinuitului sau inculpatului, cand acesta, fara motive temeinice, nu se prezinta la chemarea facuta.
In caz de revocare a liberarii provizorii, instanta dispune arestarea preventiva a invinuitului sau inculpatului si emite un nou mandat de arestare.
Impotriva incheierii instantei prin care s-a dispus revocarea liberarii provizorii se poate face recurs.
Dispozitiile art. 160^9 se aplica in mod corespunzator.


Capitolul 2 - ALTE MASURI PROCESUALE

Sectiunea I - Luarea masurilor de ocrotire si de siguranta

Art. 161 - Masurile de ocrotire in caz de retinere sau de arestare preventiva
Cand masura retinerii sau a arestarii preventive a fost luata fata de un invinuit sau inculpat in a carui ocrotire se afla un minor, o persoana pusa sub interdictie, o persoana careia i s-a instituit curatela, ori o persoana care datorita varstei, bolii sau altei cauze are nevoie de ajutor, trebuie sa fie instiintata autoritatea competenta in vederea luarii masurilor de ocrotire. Obligatia de incunostintare revine organului judiciar care a luat masura retinerii ori a arestarii preventive.

Art. 162 - Luarea masurilor de siguranta
Daca procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala constata, in cursul urmaririi penale ca invinuitul sau inculpatul se afla in vreuna dintre situatiile aratate in art. 113 sau 114 din Codul penal, sesizeaza instanta care, daca este cazul, dispune luarea, in mod provizoriu, a masurii de siguranta corespunzatoare. In cursul urmaririi penale, masura de siguranta poate fi dispusa pe o durata ce nu poate depasi 180 de zile. In cursul judecatii, masura de siguranta corespunzatoare este dispusa, de asemenea, in mod provizoriu de instanta de judecata.
Instanta dispune luarea masurilor de siguranta prevazute in alin. 1 numai dupa ascultarea invinuitului ori inculpatului si in prezenta aparatorului si a procurorului.
Instanta ia masuri pentru aducerea la indeplinire a internarii medicale provizorii si, totodata, sesizeaza comisia medicala competenta sa avizeze internarea bolnavilor mintali si a toxicomanilor periculosi.
Confirmarea se face pe baza avizului comisiei medicale, care trebuie comunicat instantei in termen de 45 de zile de la sesizarea comisiei. Nerespectarea acestui termen constituie abatere judiciara si se sanctioneaza conform art.198 alin.3.
Confirmarea se face pe baza avizului comisiei medicale.
In cazul in care s-a dispus internarea medicala, se vor lua si masurile prevazute in art. 161.
Hotararea instantei de judecata prin care s-a confirmat masura internarii poate fi atacata separat cu recurs. Recursul nu suspenda executarea.

Sectiunea II - Masurile asiguratorii, restituirea lucrurilor si restabilirea situatiei anterioare savarsirii infractiunii

Art. 163 - Masurile asiguratorii
Masurile asiguratorii se iau in cursul procesului penal de procuror sau de instanta de judecata si constau in indisponibilizarea, prin instituirea unui sechestru, a bunurilor mobile si imobile, in vederea confiscarii speciale, a repararii pagubei produse prin infractiune, precum si pentru garantarea executarii pedepsei amenzii.
Masurile asiguratorii in vederea repararii pagubei se pot lua asupra bunurilor invinuitului sau inculpatului si ale persoanei responsabile civilmente, pana la concurenta valorii probabile a pagubei.
Masurile asiguratorii pentru garantarea executarii pedepsei amenzii se iau numai asupra bunurilor invinuitului sau inculpatului.
Nu pot fi sechestrate bunuri care apartin unei unitati dintre cele la care se refera art. 145 din Codul penal, precum si cele exceptate de lege.
Masurile asiguratorii in vederea repararii pagubei se pot lua la cererea partii civile sau din oficiu.
Luarea masurilor asiguratorii este obligatorie:
a) - Abrogata
b) in cazul in care cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa.

Art. 164 - Organele care aduc la indeplinire masurile asiguratorii
Ordonanta de luare a masurii asiguratorii se aduce la indeplinire de catre organul de urmarire penala care a luat masura.
Incheierea instantei judecatoresti prin care s-a dispus luarea masurii asiguratorii se aduce la indeplinire prin executorul judecatoresc.
Masurile asiguratorii dispuse de procuror sau de instanta de judecata pot fi aduse la indeplinire si prin organele proprii de executare ale unitatii pagubite, in cazul in care aceasta este una dintre cele la care se refera art. 145 din Codul penal.
In cazurile in care urmarirea penala se efectueaza de catre procuror, acesta poate dispune ca masura asiguratorie luata sa fie adusa la indeplinire de catre secretarul parchetului.

Art. 165 - Procedura sechestrului
Organul care procedeaza la aplicarea sechestrului este obligat sa identifice si sa evalueze bunurile sechestrate, putand recurge in caz de necesitate si la experti.
Bunurile perisabile, obiectele din metale sau pietre pretioase, mijloacele de plata straine, titlurile de valoare interne, obiectele de arta si de muzeu, colectiile de valoare, precum si sumele de bani care fac obiectul sechestrului, vor fi ridicate in mod obligatoriu.
Bunurile perisabile se predau unitatilor comerciale cu capital majoritar de stat, potrivit profilului activitatii, care sunt obligate sa le primeasca si sa le valorifice de indata.
Metalele sau pietrele pretioase ori obiectele confectionate cu acestea si mijloacele de plata straine se depun la cea mai apropiata institutie bancara com

Codul de Procedura Penala. Art. 361-414 ( Caile de atac)


 

Capitolul 3 - CAILE DE ATAC ORDINARE Sectiunea I - Apelul Art. 361 - Hotararile supuse apelului Sentintele pot fi atacate cu apel. Nu pot fi atacate cu apel: a) sentintele privind infractiunile pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face la plangerea prealabila a persoanei vatamate; b) sentintele pronuntate de tribunalele ...


vezi mai multe detalii despre "Codul de Procedura Penala. Art. 361-414 ( Caile de atac)"

Codul de Procedura Penala. Art. 1-61 Codul de Procedura Penala. Art. 1-61 Contacteaza-ne!

Codul de Procedura Penala. Art. 1-61


 

PARTEA GENERALA Titlul I - REGULILE DE BAZA SI ACTIUNILE IN PROCESUL PENAL Capitolul 1 - SCOPUL SI REGULILE DE BAZA ALE PROCESULUI PENAL Art. 1 - Scopul procesului penal Procesul penal are ca scop constatarea la timp si in mod complet a faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care ...


vezi mai multe detalii despre "Codul de Procedura Penala. Art. 1-61"

Codul de Procedura Penala. Art. 261-360 ( Judecata) Codul de Procedura Penala. Art. 261-360 ( Judecata) Contacteaza-ne!

Codul de Procedura Penala. Art. 261-360 ( Judecata)


 

Capitolul 5 - TRIMITEREA IN JUDECATA Art. 261 - Verificarea lucrarilor urmaririi penale Procurorul este obligat ca in termen de cel mult 15 zile de la primirea dosarului trimis de organul de cercetare penala potrivit art. 256 sau 258 sa procedeze la verificarea lucrarilor urmaririi penale si sa se pronunte asupra acestora. Procurorul procedeaza ...


vezi mai multe detalii despre "Codul de Procedura Penala. Art. 261-360 ( Judecata)"




..

procedura penala, arestare preventiva, retinere